EVENIMENT

GAL «Dunărea de Jos», campioana implementării fondurilor europene în Ialomița

Asociația Grupul de Acțiune Locală «Dunărea de Jos»-subregiunea Bordușani-Giurgeni este primul astfel de organism înființat în Ialomița și unul dintre cele mai active din țară. Potrivit informațiilor oficiale, în ultimii 3 ani, în cadrul celor 21 de administrații locale din componența sa, Asociația a reușit să finalizeze 23 de proiecte care au vizat infrastructura rutieră și serviciile edilitare. Săptămîna trecută, la Gura Ialomiței, a fost inaugurat cel mai recent proiect, respectiv asfaltarea unui drum comunal în lungime de 800 de metri...

O Asociație de «oameni de cuvînt»
Finalizarea proiectului de reabilitare a 800 de metri de infrastructură rutieră în comuna Gura Ialomiței reprezintă încununarea a 3 ani de eforturi susținute ale Asociației GAL «Dunărea de Jos». Potrivit datelor oficiale, în perioada 2012-2015, Asociația a reușit să implementeze și să finalizeze proiecte în valoare de 2,8 milioane de euro. «Am reușit să demonstrăm că se pot face lucruri bune și cu bani puțini. Este o mare realizare și o bucurie pentru care am muncit enorm!» a declarat după recepția finală a proiectului de la Gura Ialomiței, Alexandru Potor, președintele GAL «Dunărea de Jos» și președinte al Federației Naționale a GAL-urilor din România. Însă cel mai bucuros dintre toți oficialii implicați în aceste proiecte s-a dovedit a fi primarul comunei Gura Ialomiței, Cristinel Lambru: «Au fost oameni de cuvînt. Ce au spus, aia au făcut! Cu ăștia aproape 100 mii de euro pe care i-am primit, am făcut 800 de metri de drum. Și nu mă las! Vreau să accesez acum măsura 7.2 și să obțin 1 milion de euro. Mai am de asfaltat vreo 4-5 kilometri de drumuri comunale, și la Gura și la Luciu...» ne-a declarat el.

Jumătate de țară în 800 de metri
Bazin legumicol renumit pentru producția de gogoșari și calitatea acestora, comuna Gura Ialomiței pare să beneficieze din plin de investițiile realizate în ultimii ani. Iar drumul comunal proaspăt inaugurat vine să completeze zestrea modestă a investițiilor în infrastructura rutieră. În curți, oamenii au treabă. Cară din cîmp gogoșarii, îi descarcă pe prispa caselor... Stan Spînoche este unul dintre puținii care are un minut zăbavă. «E bun drumul! Să mai facă, că de-aia-i primar! Și-apoi să vină să ne dea o mînă de ajutor, că uite acu’ e gata și varza și trebuie să o aducem din cîmp...». Drumul proaspăt inaugurat e înțesat de dubițe cu numere de Argeș, Constanța, Brașov, Harghita. Dubițele stau aliniate la marginea asfaltului și așteaptă să fie încărcate cu... gogoșari. «Asta-i perioada lor. Aici la noi vin mașini din juma’ de țară. Vin, încarcă și pleacă. Uneori nu mai au răbdare și merg peste oameni, în cîmp. Dar acum a plouat, drumul e rău și înfundat. Așa că n-au încotro, stau aici... Înainte să avem drumul, nici aici nu era cu mult mai bine. Da’ n-aveam încotro. Acum ne bucurăm, ce să facem?! Și vrem mai mult, vrem peste tot! Așa e omul...» ne spune rîzînd primarul Cristinel Lambru.

Comuna fondurilor europene
Investiția realizată cu ajutorul GAL «Dunărea de Jos» la Gura Ialomiței nu este întîmplătoare. În doar 3 ani, de cînd este primar, Cristinel Lambru a reușit să atragă în comună proiecte în valoare de peste 4 milioane de euro. Comuna este parte a celei mai mari investiții realizată cu fonduri europene în Regiunea 3 Sud Muntenia, în valoare de 6,2 milioane de euro. Cu cota parte care i-a revenit din acest proiect, în jur de 2 milioane de euro, administrația locală a reabilitat sistemul public de apă, peste un kilometru de drum comunal și căminul cultural. O altă instituție reabilitată cu fonduri europene a fost școala din Gura Ialomiței. Acolo au fost investiți 150 mii de euro, bani cu care școala a fost complet modernizată, de la grupurile sanitare și pînă la acoperiș. Iar alte 2 milioane de euro au fost atrași pentru reabilitarea sistemelor de irigații din zonă, o investiție pe cît de necesară, pe atît de utilă. «Vreau să ajungem să scriem la intrare că asta e comuna fondurilor europene. Asta e ambiția mea!» conchide Cristinel Lambru.

Viață de grădinar
La Gura Ialomiței, toată lumea grădinărește. Oamenii cultivă toate legumele pămîntului, dar principala cultură e cea de gogoșari. Un om gospodar obține între 17 și 20 de tone la hectar. La 3 lei kilogramul, după ce dă la o parte cheltuielile, rămîne cu un salariu bunicel. Cu banii, oamenii merg înainte, se modernizează! «Mai lipesc o cameră la casa veche, să aibă unde sta copiii, trag apă, repară gardul...». Chiriac Mărioara are 78 de ani și are grădină de cînd se știe...
O viață de muncă Am cunoscut-o pe Mărioara Chiriac pe marginea drumului comunal, proaspăt asfaltat. Sortează gogoșarii cot la cot cu cei tineri... Copii, noră, un nepot de-o șchioapă în mijlocul grămezii de gogoșari. Are 78 de ani, dar nu se dă pe unul tînăr. «Nu mai e putere, dar voință este! Nici nu știu să vă spun de cînd fac asta... De cînd mă știu! Dar înainte era mai greu, nu ca acuma. Eram necăjiți, munceam la CAP, dădeam în arie. Acum e bine, lumea muncește mai ușor!». Speră să apuce vremea să-și vadă și nepoții mari, la casele lor. «Dacă muncești, nu ai vreme să te îmbolnăvești. Iar de muncă n-a murit nimeni...» ne spune femeia fără să se oprească din treabă.
Gogoșarul e ca un copil Oricît de ușoară ar părea, cultivarea gogoșarului nu e pentru toată lumea. Dar la Gura Ialomiței meseria se învață din generație în generație. «Tineretul n-are altceva de făcut, încotro să o apuce. Așa că, dacă vrea să muncească, învață de la noi!» ne explică tușa Mărioara. «Învățatul» pleacă de la răsad, din seră. Practic, nu există gospodărie fără răsadniță. Iar secretul e munca: «Dacă pleci cu răsadul bolnav în cîmp, degeaba mai pleci. Poți să-i dai ce i-oi da, nu-l mai faci bine. Gogoșarul e ca un copil! Dacă îi dai ce-i trebuie și la timp, crește. Dacă nu, degeaba îi dai, nu mai faci treabă cu el...» ne mai spune înainte să se întoarcă la ale ei.