EVENIMENT
Sîntem buni de plată
Ialomița NU este racordată la rețeaua de apă-canal
Racordarea locuințelor populației la rețeaua de canalizare, precum și epurarea apelor reziduale, reprezintă de 27 de ani o prioritate declarată a tuturor administrațiilor ialomițene. Din 2004 însă, aceasta a fost dublată de Directiva 91/271/CEE a Consiliului Europei privind epurarea apelor uzate urbane în România. Potrivit acestui document, asumat și de către România, termenul limită pentru racordarea la sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate urbane a fost 31 decembrie 2015, iar în cazul localităților rurale este ultima zi a anului 2018. În Ialomița, termenul stabilit pentru comunitățile urbane a fost depășit, iar investițiile derulate în mediul rural nu vor asigura respectarea datei scadente. «Aceste investiții trebuiau inițiate încă de acum 8 ani. Deja este prea tîrziu și îmi e teamă că vom plăti!» a declarat pe marginea acestui subiect Victor Moraru, președintele Consiliului Județean Ialomița.
Raportări oficiale alarmante
Un raport al Prefecturii din anul 2011 confirma oficial faptul că singurele localități rurale care exploatează serviciile de apă în condițiile legii sînt Bordușani și Vlădeni. De asemenea, la acel moment doar orașele Slobozia, Fetești și Țăndărei aveau sisteme de canalizare finalizate, iar singurul oraș care deținea o stație de epurare la standardele impuse de legislație era Slobozia. În 2015, aceeași instituție confirma faptul că singura localitate în care toți cei 15300 de locuitori sînt racordați la rețeaua de canalizare este orașul Urziceni. La începutul anului 2016, o statistică a Direcției de Sănătate Publică Ialomița scoate în evidență faptul că, la nivelul județului, există un număr de 57 de stații de apă. În cazul a 30 dintre acestea, instituția nu poate emite autorizații de funcționare întrucît se furnizează populației apă care nu corespunde parametrilor fizico-chimici. În luna iunie 2016, Instituția Prefectului Ialomița revine cu un nou raport în care susține public că, din cele 59 de localități rurale ale județului, doar comunele Stelnica și M. Kogălniceanu dețin licențe de funcționare pentru serviciile de apă, restul funcționînd ilegal. De asemenea, doar 77,5% din populația județului, respectiv 70604 de familii, beneficiază de acces la serviciile de apă. În ceea ce privește lungimea rețelelor de apă din județ, ea este de 4 ori mai mică decît necesarul estimat, numărul de kilometri de rețea de apă funcțională fiind de 171,8 kilometri. Nici în ceea ce privește stațiile de epurare a apei Ialomița nu excelează. Potrivit datelor oficiale, la acest moment există 3 stații de epurare în mediul urban (Slobozia, Urziceni și Țăndărei) și alte 3 stații în mediul rural (Mihail Kogălniceanu, Făcăeni și Reviga).
Autoritățile județene nu au mișcat un deget
În acest context, raportul Instituției Prefectului atrage atenția asupra faptului că «nivelul de echipare cu rețele de canalizare și stații de epurare este foarte scăzut, mai ales în mediul rural. Este posibil ca în ritmul actual de extindere a lungimii rețelelor de canalizare și stațiilor de epurare să nu se poată asigura atingerea țintelor prevăzute în Directiva Consiliului 91/271/CEE, privind epurarea apelor uzate urbane, conform căreia, pînă la sfîrșitul anului 2018, toate localitățile din România trebuie să fie racordate în proporție de 100%». Deloc surprinzător, situația este cunoscută la nivelul Consiliului Județean Ialomița și unităților administrativ-teritoriale din județ încă din primăvara anului trecut. Documentul, remis de către Administrația Națională Apele Române, atrage atenția că, «din cauza întîrzierilor în implementarea Directivei 91/271/CEE a Consiliului Europei privind epurarea apelor uzate urbane, respectiv în situația nerealizării la termenele prevăzute a sistemelor de canalizare și epurare a racordării populației la acestea, există riscul să se demareze procedura de infrigement pentru România». Referitor al acest subiect, Victor Moraru, noul președinte al Consiliului Județean Ialomița, a declarat: «Am un răspuns trist. Aceste investiții trebuiau inițiate încă de acum 8 ani. Deja este prea tîrziu și îmi e teamă că vom plăti! Nu știu cît și cum, că nu sînt Consiliul Europei... Dar vom plăti, în momentul în care Uniunea Europeană va emite facturile. În lipsa unui operator regional nu se mai pot accesa aceste fonduri, iar autoritățile locale și județene nu pot realiza proiecte pentru finalizarea lucrărilor de canalizare sau realizarea stațiilor de epurare...».
Master Planul RAJA, o posibilă salvare
În așteptarea activării procedurii de infrigement pentru România, autoritățile județene din Ialomița mai au o șansă. Aceasta este reprezentată de Master Planul RAJA, un document strategic considerat «de maximă importanță pentru județ», dar pe care consilierii județeni refuză să îl aprobe de aproape 1 an!
Istoria unui «document strategic» Master Planul pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare propus spre aprobare de către RAJA Constanța este derivat dintr-un document similar inițiat de către autoritățile județene în 2008. La momentul respectiv, Ialomița ar fi urmat să beneficieze de investiții de 70 milioane de euro în scopul precizat mai sus, însă banii nu au mai fost accesați niciodată. Ulterior, RAJA Constanța a elaborat un Master Plan revizuit pe domeniul apă și apă uzată, prin consultantul Luis Berger, și a solicitat avizarea acestuia printr-o hotărîre de Consiliu Județean, «aceasta fiind o cerință pentru accesarea fondurilor europene pentru realizarea investițiilor de apă și canalizare». Deși este singura soluție posibilă pentru sprijinirea unor proiecte de «modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare», Master Planul RAJA a fost respins deja de două ori în acest an... Principala obiecție formulată de către plen a fost aceea că «instituția care devine proprietar al Master Planului de apă și apă uzată, precum și o parte dintre operatori, solicită modificarea condițiilor de acordare a Avizului de conformitate al operatorului regional, în sensul că acesta să fie dat de către Direcția Tehnică din cadrul Consiliului Județean Ialomița și nu de operatorul regional RAJA Constanța, elaboratorul Master Planului, așa cum prevede Ghidul aflat în dezbatere publică. În acest context se pot emite suspiciuni de conflict de interese între diverși operatori regionali care activează pe această piață, precum și o potențială condiționare a unităților administrativ teritoriale care gestionează în regim propriu sistemul de alimentare cu apă și canalizare». Avizul solicitat de RAJA Constanța are rolul de a confirma funcționalitatea sistemului de alimentare cu apă, iar pentru ca modificarea solicitată de Consiliul Județean să poată fi inclusă în Ghidul Solicitantului s-a cerut punctul de vedere al Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale. «Facem toate demersurile pentru ca acest proiect de hotărîre să fie reluat și supus atenției plenului la ședința de Consiliu Județean de pe 22 septembrie 2016» a precizat președintele Victor Moraru.
Investiții RAJA care funcționează În pofida eșecului inițial al Master Plan-ului din 2008, RAJA Constanța a reușit în ultimii ani performanțe investiționale notabile la nivelul județului Ialomița. Pe lista localităților în care s-a investit masiv se numără orașele Fetești, Fierbinți și Țăndărei, dar și localități rurale precum Dridu. Valoarea totală a acestor investiții se ridică la peste 176,3 milioane de lei. Acum, la finalizarea investițiilor, localitățile din Ialomița unde RAJA Constanța asigură serviciile de alimentare cu apă și canalizare beneficiază de 3 stații de epurare moderne și 170 km de rețele noi de alimentare cu apă și canalizare. În cadrul acestor proiecte finanțate din fonduri europene, au beneficiat de investițiile realizate peste 54900 de locuitori din județul Ialomița. Astfel, la Fierbinți, a fost realizată o stație de epurare nouă, în valoare de 14,1 milioane de lei. Stația de epurare Fierbinți-Dridu asigură tratarea apelor uzate din aglomerarea Fierbinți-Dridu. De asemenea, la Fierbinți au fost realizate lucrări de extindere pentru rețeaua de apă, rețeaua de canalizare, precum și stații de pompare a apelor uzate în valoare de 16,1 milioane de lei. La Dridu, RAJA Constanța a investit într-o extindere pentru front captare, rezervor, rețea apă, rețea canalizare, stații de pompare ape uzate, valoarea acestei investiții ridicîndu-se la 12,5 milioane de lei. La Țăndărei, a fost realizată o stație de epurare nouă, inclusiv treapta terțiară, a cărei valoare se ridică la 17 milioane de lei. De asemenea, tot la Țăndărei, a fost realizată o investiție de reabilitare a frontului de captare, reabilitare și extindere a rețelei de apă potabilă, extindere a rețelei de canalizare și stații de pompare apă uzată, în valoare de 31,1 milioane de lei. La Fetești, RAJA Constanța a investit în construcția unei stații de epurare nouă, inclusiv treapta terțiară, în valoare de 25,9 milioane de lei, care asigură tratarea apelor uzate din aglomerarea Fetești. Tot la Fetești a mai fost realizat un proiect de reabilitare a frontului de captare și rețelei de alimentare cu apă, extinderea rețelei de canalizare și stații de pompare apă uzată menajeră, în valoare de 57,4 milioane de lei. Pe lîngă toate aceste investiții punctuale, RAJA Constanța a mai investit alte 2 milioane de lei în extinderea rețelelor de alimentare cu apă și execuția branșamentelor de apă în regiunea Ialomița.
28 Septembrie 2016, 14:20 (5518 vizualizări - 5 comentarii)
RAJA Constanța adoptă soluții sustenabile pentru un viitor verde
Străzi blocate de lucrările la rețeaua de canalizare
Străzi distruse din cauza lucrărilor la rețeaua de canalizare în Țăndărei
Administrația locală ialomițeană investește în «consultanțe» și «capele mortuare»
Ialomița, pe locul 5 în Regiunea Sud-Muntenia la depunerea de proiecte finanțate de Uniunea Europeană
Comentariile cititorilor:
(2 Octombrie 2016, 00:27)
N-am putut citi decât până ala RAJA, orice discuție , proiect cu RAJA, ar trebui exclusa
1. Sper să fie buni de plată președinții de CJ, primarii, consilierii locali și județeni, actuali și foști, fiindcă ,prin cel puțin neglijența lor, nu s-au realizat canalizarea în județ. Ori, după cum bine se știe, cel vinovat trebuie să plătească, așa cum și eu pentru neplata taxelor, contribuțiilor sunt penalizat.
2. procedura de infrigement este greoaie, iar dacă actualii mai mari ai județului și mai marii locali s-ar pune la masă și ar discuta soluții, ar face proiecte și le-ar realiza în mare parte, nu ar mai trebui să plătim nimic, adică in loc să plătim la UE, plăteam și făceam canalizarea, zic.
(29 Septembrie 2016, 16:35)
La Ograda este cea mai fericită situație. Localitatea este în întregime racordată la rețeaua de apă și canalizare. Nu există nici o gospodărie neracordată.Toate sunt bune și mâine va fi racordată ultima gospodărie și la rețeaua de gaze.Singurul primar in(competent) este primarul de la Ograda.In 12 ani le-a făcut pe toate.Nu mai trebuie nimic în comună,primarul poate să stea liniștit acasă,în 2020 poate veni la serviciu ca să candideze din nou.A fost o glumă firește.In Ograda nu este racordată nici măcar o singură gospodărie la rețeaua de apă, nu există canalizare și nici gaze.Cand primarul va avea o vechime de 16 în anul 2020, va veni ca de fiecare dată din 4 în 4 ani și va promite aceleași lucruri care firește vor rămâne doar promisiuni,caracteristice PSD.
(29 Septembrie 2016, 12:41)
de ce nu se spune si pretul pentru serviciile RAJA
(29 Septembrie 2016, 12:08)
slobozenii se descurca cu bidoanele pe scari sau apa otravita de la robinet..
(28 Septembrie 2016, 22:20)
Se descurca Slobozia si fara Raja......defapt trebuia adusa Raja in discutie.Asa....ca sa nu uitam ca au un sediu in Slobozia.