EVENIMENT
În Ialomița
Firmele de pază căpușează instituțiile publice
Moda înființării unor firme de pază pentru obținerea unor contracte cu instituțiile publice din Ialomița pare să nu se mai termine. Însă după scandalurile publice de anii trecuți, patronii acestor firme s-au specializat. În fiecare an apar firme noi, iar contractele încheiate au valori care nu depășesc 30 mii de euro, pentru a evita organizarea licitațiilor...
Ialomița are 27 de firme de pază În ultimii ani, piața «serviciilor de pază» a fost inundată de firme no-name, care obțin contracte la prețuri extrem de mici. Înființate, de regulă, de clientela politică din jurul instituțiilor statului, aceste firme sînt abonate la contractele finanțate din bani publici. În Ialomița este deja celebru cazul Prevent Inteligent Security, deținută de Dragoș Slăniceanu (PSD), actualmente director al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Ialomița. Societatea a încheiat în anul 2015 contracte cu nu mai puțin de 7 instituții ale statului, printre care și Spitalul Slobozia, unde contractul a fost reînnoit și anul acesta. Metoda «Slăniceanu» nu este nouă și constă în micșorarea artificială a tarifelor practicate. Concret, valoarea medie per oră a serviciilor oferite de către firmele de protecție și pază pentru instituțiile publice din județ este de 10,5 lei. Acest preț, susțin reprezentanții firmelor din branșă, este prețul de subzistență la care se poate desfășura această activitate. Majoritatea firmelor care dețin contracte cu instituțiile publice din județ practică tarife cu 1 leu mai mici, respectiv 9,5 lei, la care adaugă, obligatoriu, TVA. În aceste condiții, și cu concursul direct al decidenților din instituțiile publice, numărul firmelor de pază a crescut exponențial, ajungînd la 27, potrivit unor informații oficiale. Evident, nu toate practică aceleași metode de lucru sau prestează același tip de servicii. Dar numărul rămîne, oricum ar fi calculat, impresionant...
Exclusiv Security, studiu de caz
Un caz particular pe piața «serviciilor de pază» este firma Exclusiv Security, din al cărei acționariat face parte Florinel Negraru, primarul comunei Platonești. Acesta a înființat în 2008 o firmă de pază cu care a căpușat ani la rînd administrațiile locale din județ. Concret, el a oferit «servicii de pază» colegilor primari din județ, în localități precum Făcăeni, Sf. Gheorghe, Reviga, Colelia, etc. În cei 8 ani de funcționare, numărul contractelor s-a extins, permițînd, în anul 2015, obținerea unui venit de peste 800 mii de lei. În pofida acestor venituri, la acest moment firma are datorii la bugetul de stat de 67500 lei și se află în procedura executării silite. Constantin Guțu, administratorul firmei, susține că s-a ajuns la această situație din cauză că unele primării cu care aveau încheiate contractele nu și le-au onorat corespunzător. «Impasul financiar în care ne aflăm a fost generat de blocajul financiar. Practic, nu s-au onorat plățile pentru serviciile pe care le-am oferit. Sîntem însă în curs de reabilitare și vom încerca să reluăm activitatea...». În realitate însă, confirmă surse autorizate, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ialomița a cerut autorităților locale unde Exclusiv Security a prestat servicii «înființarea de popriri asupra sumelor datorate debitorului de către terți». Altfel spus, Fiscul încearcă să recupereze sumele datorate statului de către Exclusiv Security înainte ca aceasta să intre în faliment. La acest moment firma mai are 12 angajați, aflați în șomaj. Primarul Florinel Negraru, artizanul acestei «țepe administrative» susține că nu cunoaște amănunte legate de activitatea firmei și că nu este responsabil de posibilele activități ilegale desfășurate în cadrul ei. «Eu sînt asociat în cadrul acestei societăți. Firma are probleme financiare și nu știm cît va mai funcționa!» ne-a declarat el. Metoda practicată de Exclusiv Security pentru obținerea de profit este una clasică. Pentru a asigura paza permanentă a unui obiectiv, o firmă are nevoie de 4-7 angajați. În realitate, Exclusiv Security asigura acest serviciu cu 2-3 angajați. Aceștia munceau, în medie, 240 de ore pe lună, în loc de 170 cît reprezintă perioada legală de lucru. La acest regim de muncă se adaugă neplata la timp a salariilor, privarea angajaților de plata unor drepturi specifice, încălcarea Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, încălcarea flagrantă a codului muncii și... neplata datoriilor către bugetul de stat!
Aceeași firmă, două contracte la Consiliul Județean Ialomița
O altă metodă de eludare a legislației o reprezintă diminuarea valorii contractelor sub 30 mii de euro pentru evitarea licitației pe SEAP. Este cazul Consiliului Județean Ialomița, care a încheiat cu firma Romold SRL două contracte de «servicii de pază». Primul are o valoare de 60035 lei și este încheiat pentru perioada 12 mai-31 decembrie 2016, iar al doilea, în valoare de 53866,08 lei, este încheiat pentru perioada 24 mai-31 decembrie 2016. Referitor la aceste contracte, președintele Consiliului Județean Ialomița, Victor Moraru, ne-a declarat: «Aceste contracte au fost încheiate anterior venirii mele aici. Voi verifica legalitatea lor...».
15 Noiembrie 2016, 13:35 (6848 vizualizări - 4 comentarii)
Comentariile cititorilor:
(17 Noiembrie 2016, 21:00)
La Spital a dat dracul in paznici de cand s-a schimbat directoarea. Dormeau toata noaptea fara nici o jena si luau banii pe somn.
(16 Noiembrie 2016, 18:06)
Este o confuzie de nume, sunt doua persoane cu acelasi nume - Dragos Slaniceanu. Cel de la Camera de Comert nu are legatura cu societatea de paza. Mai multa atentie din partea celui care a scris articolul.
(16 Noiembrie 2016, 10:34)
Faptul ca ati scris si despre acest domeniu de activitate este foarte bine,problema este ca ziaristi vad dar institutiile abilitate sa controleze si sa ia masuri nu,chiar ma intrebam de ce nu desfiintam ITM-ul,si sa ia VICTOR MORARU si acest departament ca doar PSD-UL E UNUL............nu.
(15 Noiembrie 2016, 21:28)
Tipic romanesc, șpăgi, comisioane, neamuri, interpuși ai bugetarilor sau carnet de partid...nimic nou...nu ne mai facem bine.