Master Plan-ul RAJA Constanța relansează investițiile din Ialomița

Consiliul Județean Ialomița a aprobat, în plenul ședinței din 17 noiembrie 2016, Master Plan-ul RAJA Constanța «pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare». Documentul, de o importanță strategică pentru Ialomița, permite relansarea proiectelor de investiții pentru reabilitarea sistemelor de apă-canal-epurare din localitățile ialomițene. Potrivit Directivei 91/271/CEE a Consiliului Europei, privind epurarea apelor uzate urbane, asumată de România, termenul limită pentru racordarea la sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate urbane a fost 31 decembrie 2015, iar în cazul localităților rurale este ultima zi a anului 2018.

Un nou start investițional
Săptămîna trecută, în cadrul ședinței ordinare lunare, consilierii județeni au aprobat cu majoritate de voturi Master Plan-ul RAJA Constanța pentru «reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare în regiunea Constanța-Ialomița». Aprobarea acestui document reprezintă ultima șansă pentru administrațiile ialomițene interesate să inițieze sau să reia investițiile în sistemele de apă-canal-epurare din localitățile județului. Concret, RAJA Constanța, în calitate de proprietar al acestui Master Plan, este singura autoritate îndreptățită legal să acorde Avizul de conformitate al unor eventuale investiții cofinanțate din fonduri europene. Votul în plen al consilierilor județeni a fost unul marcat de discursuri pro și contra. Deși conștienți de importanța Master Plan-ului, mulți dintre consilieri s-au arătat nemulțumiți de relația dintre autoritățile locale și această instituție. «La Fetești, investițiile gestionate de RAJA au creat probleme. Sîntem foarte nemulțumiți... Asta nu înseamnă că nu vom susține acest proiect! Dar dorim ca autoritățile județene să verifice atent situația și să ia măsurile care se impun!» a declarat în plen, înainte de vot, consilierul Viorel Nica (PSD). Nemulțumită de situație s-a arătat și Luminița Barcari (PNL). «Deși înțelegem importanța acestui document, noi ne vom abține de la vot. Nici acum nu îmi este clar de ce acest Master Plan nu a putut fi elaborat de către Ialomița, de către Consiliul Județean. Este regretabil!» a declarat aceasta. Concluzia finală a acestui vot a fost oferită de către președintele Victor Moraru. «După cum știți, nu sînt un mare fan al RAJA Constanța... La Amara, unde am fost primar, am reabilitat sistemul de apă și canalizare, există stație de epurare, puțuri de apă care asigură autonomia orașului... (...) Pe de altă parte, în condițiile legislației existente, nu există o altă soluție pentru a susține viitoarele investiții din mediul rural! (...)» a declarat acesta înainte de votul final.

Administrațiile locale au proiecte
În cadrul proiectului aprobat săptămîna trecută, autoritățile județene au prezentat și o listă cu 9 administrații locale interesate să obțină fonduri europene pentru inițierea sau continuarea unor lucrări de reabilitare a sistemelor de apă-canal-epurare. Este vorba despre localitățile Slobozia, Amara, Adîncata, Bucu, Ciulnița, Cosîmbești, Miloșești, Mărculești și Maia. Lor, susțin autoritățile județene, li se vor alătura toate administrațiile locale interesate să se alinieze Directivei 91/271/CEE a Consiliului Europei privind epurarea apelor uzate urbane. Gheorghe Stelică, primarul comunei Ciulnița, estimează că valoarea investițiilor restante, în cazul comunei pe care o administrează, este de 1 milion de euro. «Este o sumă estimată... Noi avem deja realizat sistemul de canalizare în satele Ciulnița și Ion Ghica. Rămîn satele Invănești, Ghimpați și Poiana. Marea problemă în cazul nostru o reprezintă întinderea foarte mare a acestor localități...» a explicat edilul. La Mărculești, unde sistemul de canalizare este funcțional în proporție de 70%, primarul Romeo Sorin Ciriblan speră ca o investiție de 250 mii de euro să-i asigure autonomia față de operatorul de apă: «Avem un puț forat și mai avem nevoie de unul. De asemenea, avem nevoie și de o stație de tratare a apei. Așa, sperăm să devenim autonomi și să nu mai depindem de nimeni!» declară acesta. La Bucu, primarul Ioan Drăgușin estimează că localitatea ar avea nevoie de 500 mii de euro pentru a finaliza investițiile restante în sistemul de apă-canalizare-epurare: «Noi sperăm să obținem aceste fonduri prin intermediul GAL-ului din care facem parte. Vom depune un proiect pentru finanțare!». În pofida interesului manifestat al autorităților pentru atragerea de fonduri europene, realitatea este dezarmantă. Un raport făcut public în vara anului 2016 de către Instituția Prefectului atrage atenția asupra faptului că «nivelul de echipare cu rețele de canalizare și stații de epurare este foarte scăzut, mai ales în mediul rural. Este posibil ca, în ritmul actual de extindere a lungimii rețelelor de canalizare și stațiilor de epurare, să nu se poată asigura atingerea țintelor prevăzute în Directiva Consiliului 91/271/CEE, privind epurarea apelor uzate urbane, conform căreia, pînă la sfîrșitul anului 2018, toate localitățile din România trebuie să fie racordate în proporție de 100%...».

Evul mediu administrativ din Ialomița Așa cum am precizat deja, Master Plan-ul pentru «reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare în regiunea Constanța-Ialomița» reprezintă ultima șansă de a obține fonduri europene pentru sistemele de apă-canal din mediul rural. Reamintim că, potrivit unei statistici solicitate de ANRSC și centralizate de către Consiliul Județean Ialomița, din totalul de 59 de localități rurale din județ, doar jumătate au sisteme de alimentare cu apă funcționale. Însumate, aceste rețele reprezintă aproximativ 600 de kilometri de conducte, unele dintre acestea aflate într-o stare avansată de degradare. În ciuda investițiilor făcute în ultimii 25 de ani, un număr de 13 localități din Ialomița nu dețin nici la acest moment sisteme centralizate de alimentare cu apă funcționale. Este vorba despre Alexeni, Andrășești, Armășești, Bărbulești, Borănești, Ciocîrlia, Colelia, Grindu, Jilavele, Manasia, Movilița, Platonești și Roșiori. Nici în cazul celor care dețin astfel de sisteme, lucrurile nu stau cu mult mai bine... Astfel, doar 24 de localități au serviciu de alimentare cu apă proprii, înființate prin hotărîri de consilii locale. Marea surpriză o constituie însă lipsa licenței de funcționare. Din cele 59 de localități rurale de localități, doar comunele Stelnica și Mihail Kogălniceanu dețin o documentație completă în acest sens, restul, inclusiv serviciile din orașele județului, funcționînd ilegal. De asemenea, ar mai fi de remarcat faptul că doar 77,5% din populația județului, respectiv 70604 familii, beneficiază de acces la serviciile de apă. În ceea ce privește lungimea rețelelor de apă din județ, ea este de 4 ori mai mică decît necesarul estimat, numărul de kilometri de rețea de apă funcțională fiind de 171,8 kilometri. Nici în ceea ce privește stațiile de epurare a apei Ialomița nu excelează. Potrivit datelor oficiale, la acest moment există 3 stații de epurare în mediul urban (Slobozia, Urziceni și Țăndărei) și alte 3 stații în mediul rural (Mihail Kogălniceanu, Făcăeni și Reviga). Primul termen scadent privind racordarea la rețeaua de canalizare și la sistemele de epurare a apei a expirat la sfîrșitul anului 2013, cînd, la nivel național, România trebuia să atingă un grad de racordare la sistemele de canalizare de 69% și de 61% la stațiile de epurare. În 2015, aceeași Uniune Europeană cerea un grad de racordare la sistemele de canalizare de 80% și de 77% la stațiile de epurare. Iar pînă la 31 decembrie 2018, România va trebui să aibă ambele grade de racordare la 100%...

12 luni de grație pentru revizuirea Master Plan-ului RAJA Potrivit informațiilor publice furnizate de către autoritățile județene, RAJA Constanța are la dispoziție 12 luni pentru revizuirea Master Plan-ului și includerea proiectelor inițiate de către autoritățile locale ialomițene. Mai mult decît atît, susțin oficiali județeni, numărul proiectelor de investiții este mai mare: «din datele centralizate rezultă faptul că cele 20 de proiecte a căror implementare se dorește a fi făcută cu fonduri europene prin PNDR au o valoare estimată de 30,69 milioane de euro, pentru acestea făcîndu-se cheltuieli în cuantum de 3,6 milioane de lei, reprezentînd SF, PT și consultanță pentru redactarea și depunerea cererilor de finanțare. Aceste proiecte riscă să fie respinse în faza de evaluare a conformității dacă nu se va aproba Master Plan-ul județean de apă-canal...». Reamintim că Master Plan-ul va include toate investițiile la sistemul de apă și ape uzate cu termenul de referință 2012 «indiferent dacă acestea sînt operate de un operator regional sau nu!». De asemenea, avizul acordat de RAJA Constanța nu obligă administrațiile locale să cedeze ulterior gestionarea investițiilor realizate acestui operator regional. În concluzie, investițiile administrațiilor locale care obțin Avizul de oportunitate prin intermediul Master Plan-ului RAJA «confirmă faptul că investiția propusă asigură funcționalitatea și compatibilitatea cu sistemele de apă și apă uzată implementate la nivel regional...».