REPORTAJ

Crucea Roșie Ialomița are peste 200 de voluntari

Fete și băieți, femei și bărbați de toate vârstele din Ialomița ajută zilnic la bunăstarea comunității ialomițene. Gabriela, Mariana și Georgiana sunt 3 dintre cei peste 200 de voluntari care fac parte din familia ialomițeană a Crucii Roșii. Campaniile sociale, campaniile de informare și prevenire sunt cele care îi unesc pe voluntari.

Slobozia, un oraș neinformat Voluntarii Crucii Roșii Ialomița organizează săptămânal campanii de binefacere pentru a veni în ajutorul oamenilor. Campaniile de informare, de conștientizare sau acțiunile sociale pe care le desfășoară îi marchează pe fiecare dintre ei. Gabriela Ghiță și Georgiana Giușcă au 18, respectiv 17 ani... Acum, fetele sunt clasa a XII-a, la Liceul Pedagogic «Matei Basarab» Slobozia, iar în urmă cu 4 ani, ele au devenit voluntare la Crucea Roșie Ialomița. «Doamna diriginte a fost cea care ne-a determinat să mergem la Crucea Roșie să facem voluntariat. Toată clasa s-a înscris, am devenit voluntari cu toții, dar puțini mai suntem și cei care venim...» susține Gabriela Ghiță. Deși fetele locuiesc în orașul Amara, distanța față de centrul Crucii Roșii Slobozia nu le împiedică să participe la acțiuni. «Venim de plăcere, venim să ajutăm, venim pentru că suntem oameni în primul rând și dorim să ne ajutăm semenii aflați în dificultate! Nu poți să rămâi nepăsător la ceea ce se întâmplă...» afirmă Georgiana Giușcă. Joi, 27 iunie a.c., fetele au participat la o nouă acțiune organizată de Crucea Roșie. Acestea au măsurat tensiunea arterială oamenilor aflați pe stradă. Totodată, au împărțit pliante și le-au vorbit trecătorilor despre bolile de inimă și pericolul la care se expun în momentul în care ies afară pe caniculă. «La această acțiune au participat 26 de voluntari ai Crucii Roșii. Au fost mulți cetățeni la care am măsurat tensiunea arterială, unii de bună voie, alții cu multe rugăminți... Cu toate acestea, am rămas surprinși neplăcut de faptul că mulți dintre ei nu știau ce probleme le poate cauza căldura de afară!» susțin cele două voluntare. Acest caz este doar unul relatat de voluntare, tinerele precizând totodată faptul că doar 10% dintre persoanele cărora li s-a măsurat tensiunea au avut-o în parametrii optimi.

Adevăratul voluntar «Statutul de voluntar la Crucea Roșie nu este pentru oricine. Nu toată lumea înțelege ce înseamnă să nu ai ce să pui pe masă, cu ce să te îmbraci sau mai ales rechizite pentru copii la școală...» afirmă Mariana Drăguță. Are 47 ani, este din Slobozia, și deși este de doar un an și jumătate membră a Crucii Roșii Ialomița, voluntara Mariana Drăguță are multe povești de spus acasă. Am găsit-o abia mergând pe holurile instituției, în mână cu o farfurie plină cu plăcintă de mere, dar cu o bucurie în ochi pe care mulți ar dori să o capete. Acum câteva săptămâni, pe trecerea de pietoni, în plină zi, a rămas înțepenită... «Nu puteam să mai merg! Lumea se uita la mine, alții treceau nepăsători, niciunul nu m-a întrebat ce am pățit... Un singur domn și o doamnă au sărit din mașina ce stătea la semafor și m-au ajutat să ajung pe trotuar. Drumul acela mi s-a părut o eternitate. O durere crudă îmi străpungea tot corpul... De atunci, așa merg. Dar nu mă las eu ușor. Am făcut plăcintă pentru voluntarii mei, particip la evenimente... Eu nu sunt genul de om care să mă opresc aici, să mă opresc din cauza unei dureri în a ajuta oamenii. Este sentimentul suprem să vezi că cineva se bucură într-adevăr că ai putut să îl ajuți!» afirmă Mariana Drăguță. «Spuneți dumneavoastră... Cum aș putea eu să mă plâng când văd că o bunică își crește cei 4 nepoți ai săi cu 5 lei pe zi?! Sau că un bătrân nu are unde să doarmă iarna aceasta? Sau că o familie nu poate avea mâncare tradițională pe masă? Eu îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce am! Și încerc să le ofer și altora un zâmbet pe buze, prin acțiunile mele...» adaugă voluntarul Crucii Roșii, Mariana Drăguță.

Povestea din spatele poveștii
Slobozia, văzută prin ochii unui voluntar al Crucii Roșii este cutremurătoare. Oameni neinformați, oameni nepăsători față de ei și de semenii lor, oameni care nu înțeleg noțiunea de empatie. «Eu nu pot să concep ideea ca un om să refuze să facă o faptă bună, cât de mică ar fi ea sau neînsemnată i s-ar părea față de un om care este în dificultate... Este cutremurător să treci nepăsător față de un om care a rămas înțepenit în mijlocul intersecției și care nu se mai poate mișca, cum a fost cazul colegei mele voluntare, Mariana Drăguță. Nu te numești om! Măcar din curiozitate și tot întrebai ce a pățit... Avem mult de muncă pentru a ne educa. Și vorbesc din punctul de vedere al unui voluntar!» afirmă Gabriela Ghiță.

7 Iulie 2019, 12:55 (4283 vizualizări - 1 comentariu)