Nivelul de transparență al administrației ialomițene a crescut «pe hârtie»

Un raport oficial al Secretariatului General al Guvernului acreditează ideea că în numai 6 luni de zile, în perioada iulie-decembrie 2021, nivelul de transparență decizională al administrației județene a crescut cu 10 până la 20 de procente. Datele statistice vizează doar administrația județeană și Instituția Prefectului Ialomița. Administrațiile locale rămân un «terra deserta», în care obligațiile legale privind transparența decizională sunt facultative.

Administrația județeană e translucidă Un Raport oficial al Secretariatului General al Guvernului confirmă faptul că în numai 6 luni, în perioada iulie 2021-decembrie 2021, gradul de conformare al instituțiilor publice județene la Legea 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, a crescut. Astfel, în cazul Instituției Prefectului Ialomița, gradul de conformare a crescut de la 85% la 95%, iar în cazul Consiliului Județean Ialomița procentul s-a majorat de la 65% la 85%. În cazul municipiilor și orașelor județului, datele statistice sunt ceva mai modeste, gradul de conformare majorându-se de la 59% la 65% în cele 6 luni de monitorizare. Conform informațiilor oficiale, scopul Raportului este de a monitoriza modul în care este respectat art. 5, alin. (3), din Legea nr. 544/2001, care prevede obligația autorităților publice sau instituțiilor publice de a da publicității, din oficiu, «un raport periodic de activitate, cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României».

Administrația locală e opacă Raportul nu face însă precizări legate de modul în care administrațiile locale din județele țării respectă obligațiile legislative privitoare la respectarea Legii nr. 544/2001. În Ialomița, situația este dramatică iar respectarea acestei legi e pur formală. Această stare de fapt este dublată de dezinteresul administrațiilor locale privind mediatizarea proiectelor de hotărâri adoptate în cadrul ședințelor de consiliu local. O analiză realizată la începutul acestui an de către ziarul nostru confirmă faptul că jumătate dintre cele 66 de administrații locale din județ nu respectă prevederile art. 135, alin. 4, din Codul Administrativ potrivit cărora «proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștință locuitorilor comunei, ai orașului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale prin mass-media, prin afișarea pe pagina de internet a unității administrativ-teritoriale sau prin orice alt mijloc de publicitate». Cea mai facilă formă de mediatizare a acestor proiecte o reprezintă site-urile oficiale ale administrațiilor locale. În unele cazuri, ultimele proiecte de hotărâri publicate sunt vechi de 2 ani... Situația e cu atât mai gravă cu cât toate administrațiile publice din județ plătesc lunar sume de bani cuprinse între 250 și 500 de lei firmelor care au realizat site-urile respective.

Transparența decizională e un moft O posibilă soluție de transparentizare a activității decizionale a administrațiilor locale ar putea fi modificarea Legii 52 din 2003, privind transparența decizională. În urmă cu un an, datorită unui amplu proces de dezbatere publică la nivel național, au apărut două propuneri de modificare legislativă a acestei legi. Prima susținea sancțiunea nulității absolute a actului adoptat și a tuturor actelor subsecvente în cazul încălcării procedurii de publicare a anunțului referitor la elaborarea actului. A doua se referă la obligativitatea autorităților administrației publice de a publica documentele în format editabil pe site-urile proprii și pe o platformă națională de transparență decizională, respectiv redefinirea ședinței publice în sensul în care aceasta trebuie să permită intervenția fizică sau on-line a oricărei persoane interesate. În martie 2022, printr-o Ordonanță de Urgență, Guvernul a modificat doar alineatul (13) al articolului 7 din Legea nr. 52/2003, privind transparența decizională în administrația publică. Actul normativ vizează reglementarea cadrului legal necesar elaborării și adoptării proiectelor de acte normative «în situații excepționale, pentru stabilitatea și buna funcționare a instituțiilor fundamentale ale statului». Concluziile se impun de la sine.

12 Iunie 2022, 12:40 (12126 vizualizări - 0 comentarii)