EVENIMENT

Ialomița: Probleme la digurile de apărare împotriva inundațiilor

bonus: Protecția la inundații, în vizorul DNA

O actualizare a Registrului Național al Digurilor arată faptul că, în județul Ialomița, zone întregi de protecție împotriva inundațiilor sunt nesigure în cazul în care apele râului Ialomița sau ale Dunării s-ar revărsa. În total vorbim despre aproximativ 40 km de diguri cărora Administrația Națională «Apele Române» le-a conferit calificativele «satisfăcător» și «nesatisfăcător», în urma evaluărilor realizate. Mai mult, niciunul dintre acestea nu deține autorizație de funcționare în regim de siguranță deși, potrivit legii, acest document este necesar.

Raport despre starea digurilor Potrivit Legii Siguranței Digurilor, publicată în anul 2010, instituțiile care dețin sau administrează lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor trebuie să respecte «exigențele de siguranță obligatorii». În județul Ialomița, nu toate zonele care sunt împrejmuite de diguri de apărare sunt conforme cu ceea ce specifică legislația în vigoare. Mai exact, este vorba despre aproximativ 40 kilometri de diguri pentru care nu beneficiază de acord de funcționare în siguranță și autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Cele mai multe dintre acestea au o vechime de peste 40 de ani și sunt sau nu incluse într-o categorie de importanță, în ceea ce privește «necesitatea protecției populației, a proprietății, a patrimoniului social, economic sau cultural, precum și a mediului împotriva efectelor potențiale negative produse în cazul cedării digurilor», potrivit Legii Siguranței Digurilor. Toate acestea se află în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița, reprezentantul în teritoriu al Agenției Naționale «Apele Române». Potrivit actualizării Registrului Național al Digurilor, obiectivele au primit calificativele «satisfăcător» și «nesatisfăcător». Cel mai lung dig căruia i-a fost conferit calificativul «nesatisfăcător» asigură protecția împotriva inundațiilor în zona Stelnica-Bordușani și măsoară 19,8 km.

Demers concretizat după 16 ani Vizibil afectate de trecerea timpului, digurile de apărare împotriva inundațiilor construite fie pe malurile râului Ialomița, fie pe cele ale Dunării au nevoie de lucrări de reparații. Deși necesar, acest demers este greu de pus în practică. Cel mai concret caz este cel al digului din zona Urziceni-Bărbulești. Cu o lungime de peste 30 de kilometri, digul a primit calificativul «satisfăcător» în urma recentelor actualizări ale Registrului Național al Digurilor și așteaptă de aproape 16 ani să intre în reabilitare. Demersul a trenat atât de mult din cauza birocrației excesive, a anulării repetate a procedurilor de depunere pentru obținerea finanțării necesare derulării acestui proiect, dar și a obținerii unei aprobări din partea Guvernului României în ceea ce privește exproprierea unei suprafețe de 3 hectare de teren, care avea nici mai mult, nici mai puțin de 70 de proprietari. Primele demersuri în vederea exproprierii au început în anul 2018 și s-au finalizat la sfârșitul lunii martie 2023. În cadrul ședinței din 22 martie a.c., Guvernul României a aprobat începerea procedurilor de expropriere a celor 3 hectare stabilind o valoare aproximativă a sumelor ce vor fi acordate de 40 mii de lei, potrivit Notei de Fundamentare depusă la Secretariatul General al Guvernului. Din cauza tergiversării procesului de expropriere, Agenția Națională «Apele Române» a pierdut însă șansa finanțării acestui proiect cu bani europeni. Astfel, trebuie reluată procedura în ceea ce privește identificarea unei surse de finanțare, apoi redepunerea proiectului în vederea avizării și apoi semnarea contractelor de finanțare. Această procedură implică însă alte costuri financiare și, mai ales, timp...

Protecția la inundații, în vizorul DNA
Lucrările de întreținere a instalațiilor hidrotehnice cu rol de protecție la inundații au intrat și în vizorul procurorilor Direcției Naționale Anticorupție. În 2020, DNA-Serviciul Teritorial Bacău l-a anchetat pe consultantul care a realizat proiectul privind reabilitarea Barajului Dridu, alături de alte trei persoane. Fost consilier superior în cadrul Serviciului Finanțări Investiții din Ministerul Mediului și Pădurilor, bărbatul ar fi primit mită din partea a trei oameni de afaceri suma de 1,2 milioane de lei cu scopul de «a favoriza societatea unuia dintre oamenii de afaceri cu ocazia organizării unei licitații, în sensul că i-a pus la dispoziție caietul de sarcini anterior publicării anunțului de participare la licitație» și «de a asigura supervizarea calitativă și cantitativă a lucrărilor realizate», potrivit unui comunicat al DNA. Ceilalți inculpați ai cauzei au fost acuzați de DNA-Serviciul Teritorial Bacău de «complicitate la luare de mită». Procurorii anticorupție au reținut că șpaga a fost primită prin intermediul unor firme în baza unor contracte fictive de consultanță și asistență tehnică în construcții sau închirieri utilaje, încheiate cu oamenii de afaceri. Toți cei trei inculpați și-au recunoscut faptele în timpul anchetei și au primit pedepse între 2 și 3 ani de închisoare cu suspendare. Lucrările de consolidare ale Barajului Dridu s-au realizat în baza unui studiu aprofundat privind siguranța barajelor din România, realizat în 2011. Potrivit documentului oficial, la data respectivă experții au constatat că barajul suferise mai multe breșe din cauza viiturilor înregistrate în zonă în perioada 2001-2007.

6 Iunie 2023, 15:10 (2047 vizualizări - 0 comentarii)