REPORTAJ

«La Văcărie», locul unde se termină Slobozia

La o aruncătură de băț distanță de oraș, lângă «Oierie», în mijlocul unor munți de bălegar, timp de 20 de ani și mai bine, au trăit și trăiesc oameni. O vreme, oamenii au încercat să lupte pentru condiții decente de trai și vieți mai bune pentru copiii lor. Apoi au înțeles că instituțiile statului nu sunt pentru «ei» și s-au resemnat. Cine a putut, și-a luat lumea în cap și a plecat. Cine nu, a rămas și a răbdat. Acum, în dărăpănăturile rămase mai trăiesc patru familii. Iar familia Vioricăi Spânu se mută anul ăsta...

La marginea lumii Întâi e locul de-i zice «La Oierie». Acolo unde crivaia se umplea «accidental» cu uleiuri «neutralizate» de prin țărișoara noastră și Bulgaria. Se mai petrece «accidental» și în prezent... Apoi e o avicolă despre care autoritățile știu că deversează printr-o țeavă când Urbanul nu mai are chef să epureze când se depășesc limite... În spate, e ferma zootehnică a unei alte societăți, care a beneficiat acum un an de o investiție de 1,5 milioane de euro din bani europeni pentru «modernizare». Iar dincolo de ferma zootehnică sunt «ei». Adică vreo 10 adulți și 4 copii care trăiesc în ceea ce trebuie că s-au numit acum 50 de ani «locuințe de serviciu pentru ferma de vaci» pe care au avut-o aici comuniștii. Că doar nu s-a inventat acum poluarea mediului. Iar dincolo de clădiri, cât vezi cu ochii, cale de vreo câteva hectare se întind «haldele» de bălegar, dealuri de resturi mirosind fetid, șiruri lungi, interminabile, unele uscate de ani, altele mustind de urină nouă... Aveam să aflăm că sunt aici de 20 de ani și mai bine! Adică, dintotdeauna. Și că așa vor rămâne pentru că proprietarul terenului pe care stau clădirile astea, sau ce a mai rămas din ele, este «Stăpân». Peste «ei», peste autorități, peste trecut, prezent și viitor...

La poartă cu Viorica Spânu Din cele trei clădiri care adăposteau cândva sute de oameni au mai rămas în picioare două, una fiind abandonată. Iar în acestea două sunt locuite doar câteva camere... În rest, totul e ca după bombardamente, de parcă oamenii ar fi fugit să-și salveze viețile. În poarta «casei» o găsim doar pe Viorica Spânu. În ’69, când a venit aici, doamna Viorica avea 16 ani și clădirile mărgineau un soi de vatră a satului. Acum are 71 de ani și e ultima care-și mai poate aminti: «Era frumos tare! Aveam grădini, răsaduri cu flori, acareturi, tot ce ne trebuia...». «Frumosul» amintit de Viorica Spânu a durat până prin anii 2000. Atunci oamenii au vrut să cumpere casele în care stăteau. Așa cum erau, trăiau în ele și n-aveau unde să se ducă: «Trăia primarul Pinter, îmi aduc aminte... Și întâi ne-a spus că se poate, apoi s-a răzgândit, că a aflat că doar casele sunt ale Primăriei, pământul nu mai era...». Amintirea o înnegurează și încearcă să alunge gândul cu mâna. Dar gândurile nu pot fi alungate: «Doamne, cât ne-am chinuit atunci să avem lumină și apă... Vreo 2 ani am trăit fără ele, ca sălbaticii. Atunci a încept lumea să plece...».

Viața trece, poluarea rămâne Și pe rând, încet-încet, pe măsură ce dealurile de bălegar creșteau și se apropiau de case, oamenii au plecat aproape toți. A rămas cine n-a avut încotro... Dar doamnei Viorica nu-i pare rău că a trăit aici. Și acum când se pregătește să plece după copii și nepoți, la Amara, mai că îi pare rău: «Știți că mă gândesc că o să-mi fie dor... Am lucrat 42 de ani la vaci. Până mi s-a acrit. Acum copiii fac casă la Amara, poate anul ăsta ne mutăm! Dar o să-mi fie dor de locul ăsta, așa cum e el... Și nici pe „Stăpân“ nu pot să îl arăt cu degetul. N-a fost rău, ne-a dat prime de Paște și de Crăciun, cadouri la copii, a avut grijă de oameni...». N-o contrazicem. Îi mulțumim și plecăm... Da, nu e rău! Lactatele au devenit un brand, «Stăpânul» e un Mecena local care urcă pe scena Festivalului de la Amara și împarte trofee, o avicolă dă de mâncare pentru 400 de familii, uleiurile nu s-ar mai deversa că s-a mutat «neutralizarea»... Iar autoritățile din Slobozia au pretenția să transforme orașul într-unul european, aliniat la standardele de mediu ale Uniunii. Încercăm, ca doamna Viorica, să alungăm măcar acest ultim gând. Dar parcă poți să comanzi creierului la ce să nu se gândească...

16 Septembrie 2023, 12:55 (10695 vizualizări - 5 comentarii)

Citiți și:
Clean Tech Ciulnița nu respectă obligațiile legale privind protejarea mediului
Combinatul Chimic poluează din nou Slobozia prin noul proprietar, Popasul Trebeș
Urban SA a identificat «poluatorii olfactivi» din Slobozia

Comentariile cititorilor:

Jon:
(18 Septembrie 2023, 01:45)
Așa este Gavrilă,un miros foarte urat de la ferma de peste calea ferată ,drumul vechi care ducea în coadă la mircesti

Cristy :
(17 Septembrie 2023, 14:34)
Cred că sunt minciuni. Aici are (...) vilă. La Oierie trăiește.

Loco:
(17 Septembrie 2023, 13:49)
,, Dar parcă poți să comanzi creierului la ce să nu se gândească... ". Să înțelegem că vă deranjează unele aprecieri făcute de un om la adresa unor ,,patroni" de firmă și mai ales la ceea ce a fost până în 1989 ? Un am simplu care a spus ce gândește ce este în sufletul său, un ce apreciază ce a fost și micile ajutoare primite. În afară de hoții și șarlatanii de până în în 1989 care acum au alt ,,statut" nu este nimeni care să nu gândească că în trecut din multe puncte de vedere era mai bine, acest lucru arătând că speranțele oamenilor de rând în mai bine au fost năruite. În prezent se pune în practică legea pumnului în gură, hoții sunt mari întreprizăntori, lumea interlopă a explodat pur și simplu subjugând tot ce vor în țara asta, toți analfabeții sunt în funcții de conducere, că doar de, ptr. a conduce fără emoții, de la tine în jos este necesar să ai doar marionete, altfel ............. . VAI DE ROMÂNIA.

@Mihai:
(17 Septembrie 2023, 11:45)
Se știe de mult de subiect, acolo chiar si-au găsit sfârșitul mulți din ei în diverse accidente de munca musamalizate. Patronul societății este de vina pentru ce se întâmplă acolo, însă este protejat de acest sistem nenorocit... El donează an de an către Episcopie milioane și milioane ca un bun creștin....bani care ii asigura însă protecția fata de orice.

Gavrila:
(16 Septembrie 2023, 20:23)
Apropiati-va-ți simpaticilor de urbea in sine si de pe strada Ianache,pe colt garaj Jandarmerie,in capat,langa calea ferata,cam de 15 ani,intr o nesimtire cumplita isi are grajdurile unu'Vasile. Acolo este vacarie,oierie si "duhnoire",langa oras.El stie cum reuseste sa isi bata joc de orice prin mirosuri si oile ce distrug oentru a doua oara "perdeaua de protectie" plantata intre calea ferata si noul cartier.

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

«La Văcărie», locul unde se termină Slobozia

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: