EVENIMENT
Ialomița: Grad ridicat de calamitate pentru culturile de porumb și floarea-soarelui
bonus: Dragoș Costin Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale/«Suntem conștienți de situația dramatică cu care se confruntă agricultura românească!»
Fenomenul de «secetă pedologică extremă» a afectat puternic culturile agricole din Ialomița. Direcția pentru Agricultură Județeană a făcut publice rezultatele evaluărilor realizate în teren. Lipsa apei din sol a produs cele mai multe pagube în cazul culturilor înființate în campania agricolă din primăvara acestui an. Aproximativ 100 mii de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost compromise, susțin specialiștii DAJ Ialomița. Datele din teren urmează a fi transmise Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru ca fermierii să fie despăgubiți.
Situația din teren Potrivit estimărilor oficiale, în campania agricolă din primăvara acestui an a fost cultivată o suprafață de peste 154 mii de hectare, cele mai multe culturi înființate fiind cele de porumb și floarea-soarelui. Nivelul scăzut de precipitații a determinat apariția fenomenului de «secetă pedologică extremă», plantele fiind puternic afectate din cauza lipsei apei din sol. Din raportările făcute de fermierii ialomițeni a reieșit faptul că aproximativ 100 mii de hectare, cultivate cu porumb și floarea-soarelui, au fost calamitate din cauza secetei pedologice. Specialiștii Direcției pentru Agricultură Județeană Ialomița au reușit să evalueze până în prezent aproximativ 60 mii de hectare din suprafața declarată ca fiind compromisă, urmând să continue vizitele în teren pentru a identifica în mod corespunzător pagubele produse de lipsa apei din sol. Pentru suprafața evaluată, specialiștii DAJ Ialomița, susțin faptul că procentul de calamitate este cuprins între 10 și 100%.
Raportări privind culturile de toamnă În toamna anului 2023, suprafața cultivată a fost de peste 177 mii de hectare. Conform declarațiilor înaintate de fermieri, seceta pedologică a compromis peste 53 mii de hectare. Specialiștii DAJ Ialomița au evaluat însă doar aproximativ 23 mii de hectare. Restul de aproximativ 30 mii de hectare nu au putut fi evaluate «deoarece suprafețele au fost recoltate în integralitatea lor, fără a se lăsa un eșantion de 5% din suprafața parcelei pentru stabilirea procentului de calamitate» susțin reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Ialomița. Toate procesele-verbale privind calamitățile constatate vor fi înaintate de către reprezentanții DAJ Ialomița către Ministerul Agriculturii, urmând ca fermierii afectați să fie despăgubiți.
Dragoș Costin Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
«Suntem conștienți de situația dramatică cu care se confruntă agricultura românească!»
După 3 ani agricoli cu producții diminuate, agricultorii români se confruntă cu o situație dramatică. Decapitalizați, datori la bănci, asediați de importurile de cereale din Ucraina, mulți în pragul falimentului, fermierii români așteaptă zadarnic intervenția unui Stat incapabil să își susțină eficient Agricultura. Iar cei 200 de euro promiși de Florin Barbu nu vor putea acoperi nici măcar 20% din cheltuielile agricole ale anului care se încheie. Ialomițeanul Dragoș Costin Tehlehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), nu neagă acest tablou sumbru. Susține însă că pentru toate relele există cel puțin o soluție. Și că Statul român face eforturi reale pentru a identifica soluții viabile de sprijin în agricultură.
Soluții ministeriale În anul 2022, o echipă formată din specialiști ai MADR și ai ASAS, coordonată de secretarul de stat Dragoș Costin Telehuz, a elaborat un Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice. Elaborarea Ghidului a venit ca răspuns la provocările cu care se confruntă fermierii în contextul intensificării frecvenței fenomenului de «secetă severă» ce afectează tot mai mult sectorul agricol românesc. «Încă de la elaborarea Ghidului am fost deplin conștienți de limitele lui. Și, suntem convinși, nu oferă soluții miraculoase. Și nu ține loc de ploaie sau de sisteme de irigații! Dar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este obligat să gândească și să identifice soluții generale, aplicabile la scară națională. Ghidul oferă recomandări pentru îmbunătățirea practicilor agronomice în condiții de secetă. Și toate ideile care au stat la baza redactării acestui document fac trimitere la evoluția agriculturii românești, în sensul flexibilizării tehnicilor agricole, așa cum impun noile constrângeri de mediu și climă!» susține Dragoș Costin Telehuz.
Soluția Telehuz Ghidul de bune practici al MADR nu a protejat agricultorii de secetă. Conform situației centralizate pe 19 august 2024 de către Minister, printre județele afectate de seceta pedologică se numără și Ialomița, cu peste 100000 de hectare. În «clasamentul» național al secetei, alături de Ialomița se află Galați, Vaslui, Vrancea, Călărași, Buzău, Giurgiu... Și altele, până la peste 20% din suprafața agricolă a României. Agricultor la rându-i, Dragoș Costin Telehuz exploatează în Ialomița o fermă de 600 de hectare. Se consideră privilegiat, pentru că terenul pe care îl exploatează este irigabil în proporție de 75%. «Pare indecent să vorbești despre soluții, când tu ai apă. Și chiar este! Dar cineva trebuie să identifice o soluție comună. Perioadele de secetă din România sunt ciclice. Toți știm asta. Și am convingerea că, de asemenea, toți știm ce avem de făcut. A trecut vremea soluțiilor individuale... Ca să putem supraviețui, trebuie să avem un obiectiv comun: reluarea ciclului de producție!». Din perspectiva acestui deziderat comun, Dragoș Costin Telehuz pregătește o campanie publică de informare cu privire la oportunitățile de sprijin oferite de MADR pentru anul agricol 2024-2025.
22 August 2024, 12:10 (5009 vizualizări - 6 comentarii)
Pregătiri pentru evaluarea culturilor calamitate de seceta pedologică
Ialomița are calamitate peste 93 mii de hectare însămânțate în primăvara anului 2024
Agricultura ialomițeană, afectată de seceta pedologică extremă
Comentariile cititorilor:
(28 August 2024, 10:08)
Daia nu mai ploua! In urma ca doar cativa anisori era un senil (senior am vrut sa scriu, dar a intervenit autocorectorul) care umbla ca lunaticul prin porumb (umbla in noptile cu luna plina) si lua in mana ciocalaul (pana l-a scapat din mana ciolacul). El se lauda ca partidul comui$t a ctitorit canale de irigat in toata patria si a contribuit astfel la dezvoltarea multilateral socialista a agriculturii. El le pupa mana baronilor locali (taranilor care trudeau pamantul, deh autocorectorul) si ne reprosa ca ei ne dau sa mancam cu pretul sudorii lor. Ii placeau tare mult metaforele senilului (seniorului). Acum, dupa ani de la mandatul fiului preaiubit constatam ca pe canale nu a ajuns apa de irigat, ci numai pancartele (ctitorit de puiemsd) si facturile pan' la cer. Si ca de obicei, de vina sunt kormoranii.
(27 August 2024, 22:07)
Aloooo agricultorii lui peste.....stiti de ce nu se vrea irigații?ca sa se cumpere imputurile smecherilor...sa dam cu ure azot etc etc.sa ne distrugem sănătatea.ce e asa greu de înțeles?
(24 August 2024, 17:42)
Pai in Bărăganu exista posibilitatea de irigarare dar nu se irigă.nu vrea . să nu să se mai dea banii de despăgubiri dacă nu irigi
(23 August 2024, 23:04)
Am fost la o intalnire cu fermierii din judet, fix acum doi ani, cu ocazia aceea a fost prezentat si acel ghid, cu accent pe lucrarile minime care trebuiau facute in acea toamna cand oricum pamantul era beton dupa seceta din 2022. Au fost cativa colegi oarecum reticenti ( aveai pluguri noi in ferma, cumparate cu credite, deci si de acolo venindu-le poate retinerea).au mai trecut doi ani si timpul a dat dreptate..fara irigatii si fara metode de pastrare a apei in sol, in Baragan nu mai avem multe sanse. Incepand cu 2020, am avut 4 ani se seceta…nu mai prindem vremurile cand se vorbea de ciclicitate. Nu o sa mai vina anii aia ploiosi care pe unii ii faceau “ingineri”…si pana la urma, in multe domenii raman la suprafata cei care se adapteaza vremurilor. Pt ce a scris mai jos comisarul, dl Telehuz iriga din anii 2020-2021, am vazut ca secretar se stat este incepand cu anul 2022. Cei din zona lui stiu cat a luptat pentru a aduce apa acolo. Sanatate si putere de munca tururor fermierilor si ialomitenilor!
(23 August 2024, 11:56)
Pentru ca si statul trebuie sa investeasca in irigatii, adica in canalele alea care sunt secate sau in cele cateva zeci de statii care stau abandonate. Cand nu era secretar de stat (...) a zis ca si daca ii da statul canal pana la botul calului el tot nu o sa irige.
(23 August 2024, 07:29)
Nu inteleg cum majoritatea agricultorilor fara ajutorul statului, cu putini angajati, abonati la fonduri europene nu sunt capabili sa implementeze strategii de mitigare a riscurilor si sa forteze politicul, administratia sa ofere infrastructura necesara irigatiior. Dragos Costin Telehuz are o atutiduine de business sanatoasa, ar fi ideal sa avem mai multi oameni ca el in politica si in business , dar multi sa plang si in loc sa lucreze la solutii, asteapta cu miloaga ajutorul statului. Un amic, care lucreaza la APIA, s-a dus in control la un agricultor, si ca mai avea putin sa planga de ce rau ii merge, dar in acelasi timp ii se livra ultimul model de Mercedes GLK.