REPORTAJ
Pe urmele legendei «Orașului de Floci»
Aflată la jumătatea distanței dintre Marea Neagră și București, Ialomița are un trecut istoric bogat, dar mai puțin cunoscut de cei care se aventurează prin aceste părți de lume. Astfel, ziarul nostru și-a propus să prezinte tuturor obiectivele istorice și turistice ale județului Ialomița. Vă invităm să ne fiți alături într-o călătorie itinerantă prin istoria de secole a Ialomiței și să descoperiți alături de noi locuri de poveste. Punctul de plecare în această drumeție prin trecutul Ialomiței este legendara așezare medievală «Orașul de Floci».
Târgul de blănuri de la marginea lumii Prima atestare documentară a legendarului «Oraș de Floci» are loc în anul 1431, când domnitorul Dan al II-lea face o recenzie a tuturor târgurilor din Țara Românească. Gărzile domnești au urmat cursul râului Ialomița și au ajuns până la gura de vărsare în Dunăre, acolo unde au descoperit un adevărat centru economic, denumit de oamenii locului «Orașul de Floci». Numele nu a fost ales întâmplător, pentru că cetatea medievală era principalul loc de tranzacționale a blănurilor și pieilor de animale. Lâna de oaie, pieile de caprine sau de bovine erau cea mai căutată marfă la vremea respectivă. În studiul său intitulat «Orașul de Floci-un oraș din Muntenia medievală», istoricul Anca Păunescu descrie câteva aspecte din viața de zi cu zi a vechilor locuitori ai acestei urbe. Aceasta precizează, pe baza documentelor istorice pe care le-a cercetat, faptul că oamenii erau buni meșteșugari, fiind pricepuți să confecționeze unelte și podoabe din os.
Un oraș dispărut Liniștea așezării medievale a fost însă tulburată de numeroase campanii militare, orașul dispărând din cauza numeroaselor invazii. «Alături de factorii care au generat procesul de regres al orașului, desfășurarea unor evenimente politico-militare importante din istoria Țării Românești, petrecute în secolul al XVIII-lea, a cuprins în aria lor și „Orașul de Floci“, aflat la marginea țării, având drept consecință abandonarea vetrei acestei așezări urbane. Dispariția orașului a fost marcată și prin actele de danie ale domnitorilor Alexandru Ghica (1768) și Alexandru Ipsilanti (1779) când ultimele părți din moșia orașului au ajuns în proprietatea Mânăstirilor Sfântul Spiridon, Visarion și Mărcuța. Siliștea orașului a fost transformată în câmp agricol, străjuită de ruinele unor vechi biserici consemnate de câteva mărturii» scria istoricul Anca Păunescu în studiul său. Izvoarele istorice menționează că însuși domnitorul Moldovei, Ștefan Cel Mare (1457-1504), ar fi ars din temelii «Orașul de Floci», în anul 1470, în timpul unei campanii militare împotriva lui Radu cel Frumos (1462-1475), voievod al Munteniei. La începutul secolului XX, singura mărturie a existenței «Orașului de Floci» o reprezintă zidul unei biserici, restul așezărilor fiind îngropate sub pământ. Pe ruinele orașului s-a format ulterior satul Piua Petrii, distrus complet în urma inundațiilor din anul 1970.
Istorii regăsite După anul 1990, arheologii și-au manifestat interesul de a studia și de a scoate la lumină trecutul «Orașului de Floci». Institutul Național al Patrimoniului arată faptul că, începând cu 1991, fostul oraș medieval a căpătat statutul de sit arheologic, cercetările arheologice având un caracter sistematic. Astăzi, pe ruinele «Orașului de Floci» a fost ridicată o adevărată bază arheologică aflată în administrarea Muzeului Județean Ialomița. Campania din acest an a debutat la mijlocul lunii august și a presupus lucrări în două zone ale parcului arheologic. Pe Grindul nr. 1 din zona Bisericii nr. 2 este în curs de cercetare o locuință din perioada medievală, atunci când Orașul de Floci era un important punct comercial și de tranzit în această parte a Țării Românești. Tot aici, arheologii au scos la lumină un număr de 14 morminte de inhumație care datează din secolul al XVII-lea, cu un bogat inventar funerar-inele, monede, unele de proveniență otomană, ceramic sau accesorii vestimentare. Cea de-a doua zonă în care se efectuează săpături este Izvorul termal, acolo unde au fost descoperite trei locuințe de suprafață incendiate, una din secolul al XVI-lea și două din secolul al XVII-lea, complexe care sunt în curs de cercetare. În prezent, cercetările în cadrul Bazei Arheologice «Orașul de Floci» sunt coordonate de un colectiv de specialiști format din dr Dana Mihai, responsabil științific în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, și arheologii Muzeului Județean Ialomița, dr Florin Vlad, drd Radu Coman și Simona Munteanu.
Locul nașterii lui Mihai Viteazul
Dincolo de importanța sa economică pentru Evul Mediu, «Orașul de Floci» a devenit cunoscut în lumea istoricilor datorită faptului că aici s-ar fi născut domnitorul Mihai Viteazul (1593-1601). Ideea nașterii la «Orașul de Floci» a domnitorului Mihai Viteazul a apărut datorită unei cronici a lui Radu Popescu (n. circa 1655-d. 1729) în care acesta menționa faptul că: « (...) mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă ș frumoasă și nemerind un gelep (comerciant), om mare și bogat den Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se cîtăva vreme (...)». Această cronică a născut numeroase dispute în lumea științifică, specialiștii atribuindu-i lui Mihai Viteazul alte origini, precum cele din Oltenia. Totuși legătura dintre Mihai Viteazul și vechiul târg medieval reprezintă un important punct de reper pentru cultura și tradiția județului Ialomița. În ultimii 10 ani, autoritățile județene au organizat numeroase evenimente publice prin care au reiterat ideea că Mihai Viteazul s-a născut la «Orașul de Floci». Cel mai important eveniment public este Festivalul de Tradiție Culinară «La casa Tudorii», prin care se dorește menținerea vie a tradiției culinare ialomițene.
19 Octombrie 2024, 15:20 (7838 vizualizări - 3 comentarii)
Giurgeni: Ruinele unei clădiri medievale, descoperite la «Orașul de Floci»
Izvorul termal de la Giurgeni așteaptă să fie exploatat
Monumentul hristic de la Giurgeni a fost inaugurat
Comentariile cititorilor:
(21 Octombrie 2024, 10:18)
O bătaie de joc la adresa tuturor celor care s-au înscris la concurs. Care este mâncarea tradițională pe care juriul a premiat-o? Dulceața și scutecele lui Isus? Păcat de munca depusa de acești oameni care au adus în fața publicului fel de fel de bucate.
(20 Octombrie 2024, 00:43)
O tâmpenie marca (...), Dumnezeu să-l odihnească ! Pe cine interesează Orașul de floci? Întrebați ! Pe nimeni absolut. Doar ca se pot băga în nimic câteva milioane de euro, pentru nimic !
(19 Octombrie 2024, 15:51)
De fapt, se numea TÂRGUL DE FLOCI!!!