REPORTAJ

«Helis», cetatea Regelui Dromihete de la «Piscul Crăsani»

Parcurgem o nouă călătorie prin fascinanta istorie a județului Ialomița și ajungem astăzi la Complexul Arheologic «Piscul Crăsani», din apropierea localității Balaciu. Aici se află urmele uneia dintre cele mai impresionate cetăți geto-dace din țara noastră, Cetatea «Helis» sau «Cetatea Soarelui». Izvoarele istorice vorbesc despre faptul că aici și-ar fi ascuns comorile marele Rege dac Dromihete.

Istorie de milenii pe malul Ialomiței Complexul Arheologic «Piscul Crăsani» se află pe malul stâng al râului Ialomița, în apropiere de localitatea Balaciu. În vârful piscului a fost ridicată cu mii de ani în urmă ceea ce istoricii denumesc astăzi Cetatea «Helis» sau «Cetatea Soarelui». Izvoarele istorice vorbesc despre faptul că «Helis» a fost locuită încă din perioada neolitică, săpăturile arheologice evidențiind un amplu sistem de fortificații specific acelei perioade. Pe ruinele acestor așezări a fost ridicat ulterior un așezământ geto-dac de dimensiuni impresionante, denumit «Helis». Dava de la Crăsani ar fi fost distrusă de un incendiu devastator, petrecut în secolul I î.Hr. Se pare că strămoșii geto-daci ar fi organizat aici un adevărat centru comercial, datorită prezenței râului Ialomița. În vremea respectivă, râul Ialomița a reprezentat o importantă cale navigabilă în zona de Sud-Est a vechii Dacii. Această ipoteză este susținută de o serie de monede descoperite în urma campaniilor arheologice desfășurate la «Piscul Crăsani».

Legenda comorii Regelui Dromihete De numele Cetății «Helis» s-au legat numeroase legende, despre comorile ascunse în pământ de populația geto-dacă. Una dintre acestea amintește de faptul că marele Rege dac Dromihete ar fi ascuns una din cele mai importante comori ale sale în inima acestei așezări. Legenda a făcut înconjurul Europei și, după prima jumătate a secolului XIX, mulți temerari s-au aventurat prin aceste părți ale lumii să caute comoara vestitului Rege geto-dac. Dromihete a fost conducătorul triburilor geto-dace de pe ambele maluri ale Dunării, în jurul anului 300 î.Hr. Marii cronicari antici amintesc în scrierile lor despre victoria pe care Dromihete a avut-o împotriva lui Lysimachus, rege al Traciei în aceeași perioadă. Aceeași autori îl înfățișează pe Regele dac drept un diplomat abil, dar și un foarte bun războinic, având o armată bine organizată.

Cel mai vechi sit arheologic din țară Situl arheologic «Piscul Crăsani» a fost descoperit în anul 1870, când aici au fost realizate primele săpături arheologice. Cel care le-ar fi realizat ar fi fost arheologul Dimitrie Butulescu. Ulterior, în anul 1923, istoricii de la acea vreme au reușit să înțeleagă și să valorifice importanța istorică a acestei așezări. Cel care a pus acest Complex Arheologic pe harta celor mai importante situri din țara noastră a fost renumitul arheolog român Vasile Pârvan. Datorită muncii sale și a echipei pe care a coordonat-o, aici au fost descoperite foarte multe artefacte. Una dintre cele mai importante descoperiri ale lui Vasile Pârvan este un candelabru de bronz cu trei brațe, aflat în prezent în patrimoniul Muzeului Național de Istorie al României. Pe baza cercetărilor realizate la «Piscul Crăsani», Vasile Pârvan a scris una dintre cele mai reprezentative lucrări ale sale, studiul «Getica. O protoistorie a Daciei», lucrare care a văzut lumina tiparului în anul 1926. O altă piesă impresionantă descoperită la Cetatea «Helis» este «Rythonul», piesă de cult formată dintr-un corn și o terminație în formă de cal. Acest obiect face parte astăzi din colecțiile Muzeului Județean Ialomița, instituție care are în grijă Complexul Arheologic «Piscul Crăsani». Studiul arheologic al zonei a fost însă stopat preț de câteva decenii, săpăturile fiind reluate în anul 1969, de către echipe locale de cercetători. În prezent, anual, se organizează campanii arheologice în această zonă, de către echipe de specialiști din cadrul Muzeului Județean Ialomița și Muzeului «Dunării de Jos» Călărași.

26 Octombrie 2024, 14:20 (5065 vizualizări - 0 comentarii)