REPORTAJ

Evanghelie Zappa, moșierul care a reaprins flacăra olimpică

Puțini sunt cei care știu că istoria Jocurilor Olimpice moderne este strâns legată de județul Ialomița. Cel care a reaprins flacăra olimpică după o pauză de aproape 1400 de ani este Evanghelie Zappa, boier cu origini grecești și aromâne, care a deținut în satul ialomițean Broșteni o însemnată moșie, dar și un impresionat conac. Impozanta construcție s-a pierdut în negura timpului, astăzi din conacul lui Evanghelie Zappa rămânând doar câteva resturi de zid. Totuși, la Atena, grație contribuției sale pentru renașterea Jocurilor Olimpice, autoritățile elene îi cinstesc personalitatea lui Evanghelie Zappa în bine-cunoscutul «Zappeion».

Pe urmele lui Evanghelie Zappa Povestea lui Evanghelie Zappa începe să se scrie la 1800, anul în care s-a născut, în localitatea Labovë e Madhe, parte a fostei provincii otomane Epir, inclusă astăzi în teritoriul Albaniei. Istoricii care i-au creionat biografia au precizat faptul că Evanghelie Zappa a fost atras de cultura elenă încă din copilărie. După vârsta de 20 de ani părăsește localitatea natală și se stabilește în Țara Românească, apoi pleacă la Paris, unde îi întâlnește pe Alexandru Ioan Cuza, dar și pe promotorii curentului pașoptist, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu și Costache Negruzzi. Ajuns în Țara Românească, Evenghelie Zappa pune bazele unei afaceri înfloritoare în domeniul agriculturii, cumpărând peste 15000 hectare de teren agricol în zona localității Broșteni. În același timp s-a implicat în viața culturala a Țării Românești, finanțând tipărirea primului dicționar al Limbii Române, dar și a primei cărți de Gramatică a Limbii Române.

Istoria conacului din Broșteni Atras de localitatea Broșteni, Evanghelie Zappa a construit aici un impresionant conac. Se întâmpla în anul 1857, casa fiind specifică protipendadei din acea perioadă. Însuși Dimitrie Bolintineanu amintește de conacul lui Evanghelie Zappa de la Broșteni în scrierile sale. «O casă mare, îngrădită cu ziduri, o grădină cu fructele și florile cele mai plăcute...» scria Dimitrie Bolintineanu în opera sa «Călătorii». Datorită prieteniei pe care o avea cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, casa de la Broșteni era permanent vizitată de înfăptuitorul Micii Uniri. Deși era considerată un punct de referință pentru arhitectura din acea perioadă, astăzi din conacul pe care Evenghelie Zappa l-a construit la Broșteni nu se mai păstrează decât resturile zidurilor de protecție. Singurul element arhitectural care a rezistat trecerii timpului este biserica pe care Evanghelie Zappa a construit-o în imediata apropiere a conacului său. «Această Sfântă și Dumnezeiască Biserică ce se prăznuiește cu hramurile „Buna Vestire“, „Sfântul Nicolae“ și „Sfântul Gheorghe“ și s-au făcut din temelie în zilele Presfințitului Mitropolitu Nifon și în zilele Prea Înălțatului nostru D-nu Barbu Dimitrie Știrbeiu, cu toată cheltueala D-lui Marele Serdar Evanghelie Zappa și s-au săvârșit la anul 1859» stă scris pe vechea pisanie a lăcașului de cult. În incinta bisericii se află un cavou în care se păstrează câteva dintre rămășițele umane ale lui Evanghelie Zappa.

«Zappeionul» lui Zappa de la Atena Atras de cultura elenă, Evanghelie Zappa a intrat în istorie drept omul care a reaprins flacăra olimpică. Boierul cu moșie la Broșteni a contribuit masiv la renașterea Jocurilor Olimpice moderne. În anul 1856 moșierul i-a adresat o scrisoare regelui Otto de Bavaria al Greciei căruia i-a propus reînființarea la Atena a Jocurilor Olimpice. Zappa a purtat o intensă corespondență cu autoritățile grecești, cărora le-a promis că va dona o parte din averea sa pentru organizarea Jocurilor Olimpice. În anul 1858, la Atena, regele Greciei avea să semneze decretul privind înființarea «Societății Olympicelor», organizație căreia i-a fost trasată sarcina în ceea ce privește organizarea Jocurilor Olimpice. În același timp, la Atena, din fondurile donate de Evanghelie Zappa a fost construit «Zappeionul» sau «Palatul Zappeion» așa cum este cunoscut astăzi. Inițial această clădire a funcționat ca un stadion olimpic și centru de pregătire pentru sportivi, însă astăzi a fost transformată într-un obiectiv turistic, aici fiind deschisă o sală de expoziție unde se organizează periodic evenimente publice. În imediata apropiere a «Zappeionului» se află parcul central din Atena, dar și clădirea Parlamentului Greciei. Personalitatea lui Evanghelie Zappa este cinstită printr-un tablou impunător care tronează în sala mare a «Zappeionului»...

9 Noiembrie 2024, 10:20 (1978 vizualizări - 2 comentarii)

Comentariile cititorilor:

România, te iubesc!:
(11 Noiembrie 2024, 08:18)
păcat că noi, românii, din moș-strămoși n-am știut să ne apreciem oamenii de valoare și să avem grijă de lucrurile pe care aceștia le-au lăsat în urmă...

Cetățean :
(9 Noiembrie 2024, 17:05)
Respect redacției și celui care prin articolele despre istoria aproape neștiută a Ialomiței o aduce la cunoștința cititorului ziarului. Astăzi, când cele mai multe informații sunt despre jalnicii politicieni, știrile de cancan sau câte vieți s-au mai pierdut în diverse situații, o informație despre istorie și cultură este ca lumina lunii pline ce apare dintre nori într-o noapte neagră.

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

Evanghelie Zappa, moșierul care a reaprins flacăra olimpică

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: