Ialomița agricolă, 10 ani de date statistice

Un raport oficial al Agenției de Dezvoltare Regională Sud Muntenia, făcut public săptămîna trecută, oferă pentru prima oară în ultimii ani o serie de informații exhaustive asupra dezvoltării social-economice a zonelor rurale ale județului. Raportul nu oferă concluzii, însă datele prezentate sînt suficient de clare pentru a permite fiecăruia dintre cei interesați să-și facă o imagine clară asupra situației în care se află cele 59 de localități rurale din județ...

Populația din Ialomița în cifre statistice
Raportul ADR Sud Muntenia radiografiază toate cele 7 județe din regiune (Călărași, Teleorman, Argeș, Prahova, Ialomița, Giurgiu și Dîmbovița) și vizează informații legate de principala ramură existentă în regiune, respectiv agricultura. El este realizat pe baza datelor statistice colectate în perioada 2004-2011 și are drept scop reliefarea situației existente la acest moment în scopul «implementării unor proiecte economice cu impact major pentru care există un acord partenerial al unității administrativ-teritoriale».
Prima informație relevantă privitoare la Ialomița este cea legată de dinamica populației. Astfel, în perioada 2004-2011, numărul total al populației din județ a scăzut de la 293102 locuitori la 288619 locuitori... În mediul rural, scăderea gradului de ocupare a localităților se situează la 3,39%. O altă informație relevantă este cea legată de nivelul de trai al locuitorilor pin prisma infrastructurilor de utilități. Astfel, Ialomița se situează pe locul 5 în topul județelor radiografiate, cu un număr de 50 de comune care dețin rețea de distribuție a apei. În schimb, susține aceeași sursă, doar 2 dintre aceste comune au sistem funcțional de canalizare și numai 3 sînt racordate la rețeaua de gaze! Conform raportului, la nivelul anului 2011, structura pe vîrste a populației rurale relevă o repartizare dezechilibrată pe cele 3 grupe mari de vîrstă, în toate județele regiunii populația vîrstnică depășind numeric populația tînără. Situația cea mai gravă s-a înregistrat în județul Teleorman... În Ialomița, în același an 2011, numărul populației cu vîrste cuprinse între 15 și 64 de ani se cifra la 95008, iar cel al populației care depășea această vîrstă era de 32665. Deși se referă la toate cele 7 județe, raportul mai precizează că, la nivel național, în 2011, regiunea din care facem parte «a ocupat primul loc în ceea ce privește ponderea populației vîrstnice (65 de ani și peste) în totalul populației».

Blestemul agriculturii
«În perioada 2004-2010, suprafața agricolă a regiunii a înregistrat o tendință descrescătoare, însă cu o intensitate mai redusă față de trendul național, cu doar 0,39% față de 0,52% la nivelul țării. Astfel, în anul 2011, suprafața agricolă a regiunii Sud Muntenia era de 2,4 milioane de hectare, respectiv 70,6% din suprafața totală a regiunii și 16,67% din suprafața agricolă a României, ocupînd astfel prima poziție la nivel național» precizează raportul citat.
În acest context, Ialomița are o suprafață agricolă 374885 de hectare, din care cultivă 342600 de hectare, restul fiind pășuni, fînețe, vii, culturi de legume și sere. În mod surprinzător, singura cultură la care Ialomița excelează în topul regional este... cultura de pepeni! «În 2011, în regiunea Sud Muntenia, suprafața cultivată cu pepeni verzi și galbeni reprezenta 18,07% din suprafața totală cultivată cu pepeni verzi și galbeni la nivel național și 0,23% din suprafața agricolă a regiunii. Producția agricolă de pepeni a regiunii, la nivelul anului 2011, a reprezentat 15,87% din producția de pepeni de la nivel național, ocupînd locul 6 la acest indicator. Cele mai mari producții au fost obținute în județele Ialomița (58,17% din producția regională) și Teleorman (20,63%)» se mai precizează în raport. În valori absolute, numărul de hectare cultivate cu pepeni în anul 2010 a fost de 3498 de hectare, de pe care s-a realizat o producție de peste 65 mii de tone. O altă informație interesantă legată de agricultură este reprezentată de parcul de mașini agricole. Potrivit raportului, la nivelul regiunii «suprafața medie ce revine unui tractor este de 75,64 hectare, valoare apropiată de media națională. Cea mai mare suprafață medie agricolă care revine unui tractor se întîlnește în județul Ialomița, cu 106,87 hectare, iar la polul opus se află Dîmbovița, cu 43 hectare». De asemenea, se pare că Ialomița utilizează și cele mai puține cantități de îngrășăminte din regiune, doar 34100 de tone (în ultimul an de referință, respectiv 2011) însă această cifră a crescut cu peste 75% față de anul 2004. Ca informație cu caracter general ar mai fi de precizat faptul că Ialomița cultivă circa 100100 hectare cu grîu și secară, 79000 de hectare cu porumb și 110000 de hectare cu floarea soarelui.

Irigațiile, un vis uscat
Raportul atinge și una dintre problemele sensibile ale regiunii, respectiv irigațiile. Potrivit datelor prezentate, «în totalul suprafețelor amenajate pentru irigații la nivel regional cele mai extinse suprafețe amenajate pentru irigații se regăsesc în partea de sud a Regiunii (Călărași, Giurgiu, Ialomița, Teleorman), zone confruntate foarte frecvent cu perioade de secetă prelungită, care concentrează cea mai mare parte a fondului agricol din regiune». În aceste condiții, singurul județ în care s-a înregistrat o creștere a suprafețelor irigate a fost Ialomița, cu 9836 de hectare efectiv udate în 2010, ceea ce reprezintă 78,5% din suprafața irigată efectiv la nivelul Regiunii Sud-Muntenia. Însă chiar și în cazul acestui județ, suprafața efectiv irigată reprezintă mai puțin de 5% din suprafața amenajată în acest sens. Din păcate, conchide raportul citînd din studiul «Proiectul de reabilitare și reformă a irigațiilor», elaborat în 2008, cu sprijinul Băncii Mondiale, acest lucru nu poate fi schimbat în viitorul apropiat. «Doar o foarte mică parte dintre sistemele de irigații din Regiunea Sud-Muntenia pot deveni viabile prin modernizare, respectiv cele cu o înălțime de pompare mai mică de 25 de metri și cele gravitaționale. Cele mai multe dintre sistemele de irigații din Regiune au înălțimi mari de pompare, un număr mic de utilizatori și un grad de uzură fizică și morală ridicat, ceea ce le face puțin rentabile» se arată în document. Pentru Ialomița, de exemplu, susține Ionuț Popescu, director al ANIF, estimările pentru 2013 sînt extrem de rezervate: «Vom iriga, probabil, puțin mai mult decît anul trecut. Nu cu mult, poate cîteva procente, dar din punctul nostru de vedere este o performanță...». La nivelul anului trecut, în Ialomița au fost irigate circa 20 de mii de hectare...

Campania de primăvară, decalată cu cel puțin 2 săptămîni
Agricultorii ialomițeni așteaptă startul campaniei agricole de primăvară. Deși lucrările ar fi trebuit să fie în plină desfășurare, vremea nefavorabilă i-a ținut departe de cîmpuri pe fermieri. Potrivit estimărilor Direcției Județene de Agricultură Ialomița, sînt propuse pentru însămînțat 195165 hectare de teren agricol...
Raportări oficiale În toamna anului 2012, reprezentanții Direcției Agricole Ialomița au prognozat o suprafață de teren arabil de 350914 hectare. Din acest total, 155737 de hectare au fost însămînțate în timpul campaniei agricole de toamnă, restul fiind propuse spre a fi cultivate în campania din această primăvară. Oficialii din cadrul Direcției Agricole consideră că stadiul de desfășurare al lucrărilor din toamna trecută a fost unul care s-a apropiat de estimările pe care le-au făcut. «Lucrările de toamnă s-au desfășurat potrivit a ceea ce noi am declarat la Minister. Nu au fost înregistrate probleme din acest punct de vedere...» a declarat Constantin Rusu, directorul executiv al Direcției Agricole. Astfel, din cele 155737 de hectare însămînțate, o suprafață de 98865 de hectare a fost cultivată cu grâu de toamnă, iar alte 29500 de hectare au fost însămînțate cu rapiță.
Vremea întîrzie lucrările agricole Deși la acest moment campania însămînțărilor de primăvară ar fi trebuit să fie în plină desfășurare, factorii climaterici au amîntat startul lucrărilor. În această primăvară, Ialomița are disponibile pentru însămînțat 195165 de hectare de teren agricol. «Noi am trimis către Ministerul Agriculturii planul nostru, dar mulți agricultori au amînat startul lucrărilor din cauza vremii. Într-adevăr, din punct de vedere meteorologic, terenurile nu sînt pregătite pentru a începe campania...» a adăugat Constantin Rusu.