ANCHETĂ

Anomaliile sistemului de învățămînt

Școală ialomițeană de gravide, infractori și analfabeți

Devenit după 25 de ani cenușăreasa societății, învățămîntul românesc capătă chipul și asemănarea acesteia. În ciuda eforturilor permanente ale corpului profesoral, elevii aleg, în locul educației, ignoranța, în locul studiului, chiulul, iar în locul bunei creșteri, indolența. Vinovați sau nu, copiii noștri nu fac decît să-i imite pe cei din jur, adică pe fiecare dintre noi. Independent a ales să consemneze astăzi o serie întreagă de anomalii constatate la nivelul școlilor și liceelor din județul Ialomița. Ele nu reprezintă imaginea sistemului, dar sînt dovada vie a faptului că acesta este viciat și incapabil să reacționeze...

Elevii nu mai vor la școală
Haosul creat în sistemul de educație românesc se reflectă în performanțele elevilor, în felul în care aceștia percep școala și, de ce să nu o recunoaștem, în atitudinea pe care o manifestă în ceea ce privește relația cu școala și cu profesorii. Privit din această perspectivă, am putea spune că învățămîntul reușește cu greu să-i facă pe elevi să vină tot mai aproape de școală. Tocmai de aceea atitudinea acestora față de actul educațional este una de respingere.
Cifrele abandonului școlar în Ialomița Cumulată cu un nivel de trai extrem de scăzut, această atitudine are drept urmare renunțarea definitivă la cursurile școlare. Problema abandonului școlar a fost dezbătută de nenumărate ori și la fiecare discuție factorii economici și sociali au fost considerați determinanți. Raportat la nivelul județului Ialomița, cifrele privind rata abandonului școlar nu sînt de speriat, însă ar putea să ne dea de gîndit despre felul în care am putea să scădem și mai mult acest fenomen prezent încă în școlile ialomițene. La sfîrșitul anului școlar trecut, 190 de elevi ialomițeni au renunțat pentru totdeauna să mai vină la școală. Cifra este infimă în comparație cu ceilalți 30000 care au hotărît totuși să frecventeze cursurile. Pe primul trimestru al anului școlar în curs, tendințe de abandon au manifestat 33 de elevi ialomițeni. Ceea ce trebuie înțeles este faptul că abandonul școlar frînează procesul de dezvoltare socială. Orice elev care a renunțat definitiv să ia contact cu mediul educațional reprezintă o pierdere. El ar fi putut deveni un reputat medic sau cercetător. Din păcate însă, drumul său către succes a fost curmat înainte de a face primii pași, întrucît nu a fost încurajat să vină la școală. «După cifre am putea spune faptul că abandonul școlar nu ne afectează foarte mult, însă este o realitate care pe noi ne doare. Nu vrem să mai avem copii care să renunțe la școală... Inspectoratul Școlar Județean are inițiative de a-i stimula pe elevi și a-i încuraja să fie cît mai aproape de mediul educațional. Factorii care determină abandonul școlar sînt multipli, iar școala are și ea partea ei de responsabilitate!» a declarat Ileana Condruț, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Ialomița.

Eleve transformate în mame
Realitatea din școlile ialomițene este cutremurătoare. Dincolo de aspectele legate de rezultatele slabe obținute de elevi la învățătură, unitățile școlare se confruntă tot mai des cu cazuri în care elevele renunță la cursuri pentru a crește copii. În primul semestru al acestui an școlar, 86 de adolescente din județ au devenit oficial mame!
Adolescență distrusă Relația cu școala a adolescentei G.Ș., din Sudiți, s-a terminat în urmă cu doi ani și jumătate, cînd a adus pe lume primul copil. Fără sprijinul familiei, a decis că este mai bine să renunțe la carte pentru a avea grijă de bebelușul care tocmai se născuse. Acum are 17 ani, iar în urmă cu o săptămînă a devenit mamă pentru a doua oară. În sala de mese a Maternității din Slobozia tînăra se declară mulțumită de statutul său și spune că deși familia sa n-o ajută are totuși un sprijin din partea soțului... Cît despre școală?... «Cine să se mai gîndească la școală? Eu mă bucur că am 8 clase și că știu să scriu și să citesc. Cum aș putea să mă  duc la școală cînd am copii acasă? Mai pot eu să fiu atentă la ore, cînd ăștia mici sînt acasă? Nu, acesta este rolul meu acum, să-mi cresc copiii!». Iar această întîmplare este similară cu alte 86 care s-au petrecut în Ialomița, pe parcursul primului semestru al anului școlar în curs. Cel mai acut semnal de alarmă în ceea ce privește mamele minore vine din partea medicilor Spitalului Județean de Urgență Slobozia. Medicul Gabriela Dumitru, șefa Secției Neonatologie a celei mai mari unități spitalicești din județ, susține că numărul adolescentelor care aduc pe lume copii a crescut simțitor în ultimul timp. De la cazuri particulare, întîmplările iau aspectul unui fenomen de amploare. În primele 4 luni ale anului în curs, pe secția pe care o conduce au fost înregistrate 265 de nașteri. 36 dintre copiii veniți pe lume la Slobozia au mame care nu au atins vîrsta majoratului, iar dintre acestea media o reprezintă adolescentele de 15 și 16 ani. «Au fost perioade în care am avut saloane întregi ocupate cu mame-minore. Da, recunoaștem faptul că numărul adolescentelor care aduc pe lume copii a crescut...» ne-a declarat medicul Gabriela Dumitru. Chinurile fetelor încep abia după ce părăsesc unitatea medicală. Cele mai multe dintre ele rămîn singure, renegate de familie sau de partenerii alături de care au conceput copilul. «Toate ne spun că familia are grijă de ele și de copil sau că sînt măritate sau că se vor mărita. Realitatea este invers... Multe dintre ele se trezesc singure, fără niciun sprijin din partea nimănui. Este dureros că se întîmplă astfel de lucruri!» adaugă medicul Gabriela Dumitru. La fel de real este și faptul că o bună parte dintre mamele-minore care aduc pe lume copii suferă de boli cu transmitere sexuală. Cele mai întîlnite sînt blenoragiile și sifilisul...
În loc de bani de liceu, bani pentru bebeluși În fața acestei anomalii, școala rămîne, practic, paralizată. Puține dintre mamele care au rămas însărcinate își manifestă interesul de a se mai întoarce la cursuri. Lumea lor se termină în momentul în care încep să-și legene pentru prima dată copilul. Rămase de cele mai multe ori singure, aceste adolescente intră sub ocrotirea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Ialomița. Asistenții sociali sînt sesizați încă de la nașterea bebelușului de către medici. Se încearcă introducerea mamei în mediul familial, însă, dacă familia este refractară la această idee, mama și copilul ajung în Centrul de Găzduire Maternală. «Noi oferim acestor tinere consiliere și sprijin social și juridic. Dacă familiile le resping, încercăm să le integrăm în familia partenerului. Eforturile noastre au fost mereu un succes...» ne-a declarat Nicolae Badea, purtătorul de cuvînt al DGASPC Ialomița. Inspectoratul Școlar Județean Ialomița are, de asemenea, numeroase programe prin care se încearcă integrarea în mediul școlar și social a adolescentelor care au devenit mame. Puține însă acceptă ajutorul. «Este o problemă delicată și pe care încercăm să o ținem în frîu. Nu ne este ușor, însă facem toate eforturile pentru a susține aceste tinere. Avem programe de consiliere, mergem cu profesorii și diriginții în teren și încercăm să le sprijinim pe aceste fete, în speranța că ar putea să revină la școală!» ne declară Ileana Condruț, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Ialomița. Statul, la rîndul său, încearcă să le ajute pe tinerele mame să se reintegreze în mediul școlar, după primele luni de la naștere. Astfel, mamele-minore beneficiază de un sprijin de 600 de lei pe lună dacă își iau angajamentul că se vor întoarce la școală. Potrivit reprezentanților Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială Ialomița un astfel de angajament a fost asumat de cinci mame adolescente din județ. «Multe dintre aceste fete au o carență în educație și nu cunosc toate drepturile care le revin. Noi am ajutat pe fiecare în parte atunci cînd am fost solicitați!» susțin reprezentanții AJPIS Ialomița. Tuturor acestor opinii se adaugă cea a psihologilor, potrivit cărora «aceste fete nu trebuie judecate, ci susținute!». «Ceea ce se petrece acum s-a petrecut și se va petrece în continuare. Într-adevăr poate că acum vorbim despre un fenomen care ia amploare, însă nu este nimic nou. Sînt foarte mulți factori care determină aceste sarcini premature. Modelele promovate de media sau mediul familial sînt doar cîteva exemple...» a explicat Mariana Neacșu, psiholog în cadrul DGASPC Ialomița.

Mamă la 12 ani
Deși statisticile arată că media de vîrstă a adolescentelor care devin mame este de 15-16 ani, există și excepții. În urmă cu doar o săptămînă, la Reviga, o fetiță de doar 12 ani a adus pe lume primul său copil...
În loc de păpușă, un bebeluș Aflată la vîrsta la care încă s-ar mai putea juca cu păpușile, o minoră de 12 ani, din Reviga, este deja la prima naștere. Copilul a fost adus pe lume la Spitalul Județean de Urgență Slobozia, ai cărui reprezentanți susțin că fetița era suficient de dezvoltată pentru a naște. Ceea ce la prima vedere părea a fi o infracțiune s-a dovedit, într-un final, a fi cu totul altceva. Primele indicii ar indica faptul că acea copilă a fost sedusă de mai mulți băieți, cu cîțiva ani mai mari decît ea, pe care i-a lăsat să o atingă. Autoritățile locale fac acum eforturi pentru a o include pe copilă într-un program de protecție socială. «Vom face tot ceea ce este necesar pentru a o susține din punct de vedere social pe această copilă. Este regretabil că s-a putut petrece așa ceva...» ne-a declarat Niculae Began, primarul comunei Reviga.

Infractorii din clase
Trist dar adevărat, elevii de astăzi s-au transformat în infractori. Statisticile Poliției și ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Ialomița arată că adolescenții încep să-și formeze profilul infracțional în clase. Faptele de care aceștia se fac vinovați sînt distrugerile, furturile sau actele de violență...
Elevi și infractori În timp ce fetele renunță la școală pentru că devin mame, băieții o fac din cauza dosarelor penale. A devenit o realitate ca elevii din școala ialomițeană să fie certați cu legea. Statisticile autorităților județene arată că cele mai multe cazuri de acest gen au fost semnalate în școlile din mediul rural, iar majoritatea faptelor penale de care elevii se fac acuzați vizează infracțiuni cu violență sau furturi. Statistica Inspectoratului de Poliție al Județului Ialomița arată că, în cursul anului precedent, 13 minori, cu vîrste cuprinse între 14-18 ani (asupra cărora se poate începe urmărirea penală), au intrat în vizorul organelor de urmărire penală. Toate faptele de care acești adolescenți se fac vinovați s-au petrecut în școală. «Cel mai cunoscut caz pe care acum îl avem în atenție este al unui elev de 16 ani, din mediul rural, care are un comportament violent și agresiv la școală. Poliția cunoaște cazul, iar noi îl avem în monitorizare. Același lucru se întîmplă cu fiecare nou caz apărut. Avem programe speciale prin care încercăm să combatem aceste fenomene în rîndul elevilor noștri. Este regretabil că se întîmplă așa ceva...» declară Ileana Condruț, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar al Județului Ialomița. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Ialomița deține la rîndul său o statistică a minorilor infractori din mediul școlar. Cifrele instituției vizează doar minorii de pînă la 14 ani (care sînt lipsiți de răspundere penală). Datele arată că în această categorie intră un număr de 73 de copii din Ialomița, majoritatea elevi. Aceștia se fac vinovați de fapte deosebit de grave de la furturi sau distrugeri, pînă la acte de violență sau agresiuni sexuale. Potrivit protocolului, reprezentanții Direcției sînt sesizați de către Parchete, iar apoi întreprind o serie de activități prin care încearcă să îmbunătățească atitudinea copiilor. «Uneori reușim, alteori nu... Din cei 73 de copii care au comis infracțiuni, 14 au recidivat. Facem eforturi pentru reintegrarea lor socială. Fiecare caz este atent monitorizat, se poartă discuții și este demarat un amplu program de consiliere, repet, cu fiecare caz în parte!» recunoaște Nicolae Badea, purtătorul de cuvînt al DGASPC Ialomița. La toate aceste aspecte se adaugă și prevederile Noului Cod Penal. Actuala legislație penală din România, adoptată la 1 februarie 2014, nu mai prevede pedepse în cazul minorilor, sistemul sancționator fiind bazat exclusiv pe măsuri educative. Legislația prevede măsuri educative neprivative de libertate și privative de libertate. În prima categorie intră stagiul de formare civică, supravegherea sau asistarea zilnică, în timp ce în cea de-a doua categorie intră internarea într-un centru educativ sau centru de detenție...

16 Aprilie 2014, 15:20 (43710 vizualizări - 39 comentarii)