REPORTAJ

Conacul abandonat de la capătul lumii

În Ialomița, zeci de monumente istorice se dărîmă în așteptarea lucrărilor de restaurare. Într-o situație similară se regăsește conacul pe care Alexandru Marghiloman l-a construit în satul Hagiești (comuna Sinești), la sfîrșitul secolului XIX. Aflat în proprietatea statului român, obiectivul a beneficiat vreme de 12 ani de 1 milion de lei pentru reabilitare. Șantierele au fost însă închise sistematic din cauza falșilor moștenitori ai marelui om politic, aceștia disputîndu-și conacul în instanță. Acum statul încearcă să facă rost de bani pentru a salva obiectivul. Însă toate demersurile au eșuat...

O bijuterie arhitectonică
Alexandru Marghiloman (1854-1925) a fost un ilustru politician al României începutului de secol XX. Procuror, deputat și chiar ministru al Justiției, Marghiloman a jucat un rol important în menținerea stării de neutralitate a României, în Primul Război Mondial, și a participat activ la încheierea păcii cu Germania, la finele primei mari conflagrații mondiale. Provenind dintr-o familie înstărită din tîrgul Buzăului, el ridică la Hagiești, în județul Ialomița, un impresionant conac boieresc. Potrivit datelor istorice, clădirea este construită între anii 1869-1874, pe ruinele unui alt conac, datat de la începutul secolului XVII. Pentru realizarea construcției, boierul a tocmit mai mulți meșteri venețieni care au transformat obiectivul într-o adevărată bijuterie arhitectonică. Potrivit datelor istorice, clădirea a fost prevăzută cu parter cu 7 camere, un etaj cu 10 încăperi, un hol central și două terase laterale.

Povestea conacului uitat
Ca multe alte obiective istorice de interes național din Ialomița, conacul pe care Alexandru Marghiloman l-a construit la Hagiești a fost abandonat de statul român, proprietarul său de drept. Singurele informații cu privire la statutul pe care obiectivul îl are în prezent ne-au parvenit de la Institutul Național al Patrimoniului (INP), organism aflat în subordinea Ministerului Culturii. Potrivit INP, statul încearcă încă din anul 1992 să reabiliteze clădirea politicianului Alexandru Marghiloman, însă toate demersurile în acest sens au eșuat. Încercările au durat pînă-n anul 2004, ocazie cu care au fost abandonate definitiv. Este vorba despre: «desfaceri de tencueli, eșafodaje pentru susținere, injectări fisuri, subzidiri, refacere bolți, etc», după cum se arată într-o adresă remisă ziarului nostru de specialiștii Institutului Național al Patrimoniului. Deși timp de 12 ani statul a investit 1 milion de lei pentru toate aceste lucrări, oficialii din cadrul Institutului Național al Patrimoniului susțin faptul că obiectivul mai are de așteptat pînă cînd va intra într-un proiect adevărat de reabilitare. «Intervențiile efectuate în anii anteriori la acest obiectiv nu au avut anvergura unor lucrări de restaurare-consolidare/punere în valoare așa cum Institutul Național al Patrimoniului intenționează să demareze în viitorul apropiat...» se mai arată în aceeași adresă oficială. Cînd vor debuta însă aceste lucrări pe care INP așteaptă să le demareze este greu de răspuns... Totul depinde de Ministerul Culturii, instituție care a refuzat să ofere un punct de vedere avizat cu privire la soarta conacului Marghiloman, din județul Ialomița.

Vînătoare de comori la Hagiești
Situația cu privire la soarta conacului din satul Hagiești este și mai uluitoare în condițiile în care monumentul a fost disputat de un fals descendent al familiei Marghiloman. Concret, în 2009, numita Irina Vlăduca Marghiloman solicita instanței de judecată «să-mi lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul alcătuit din teren în suprafață de 159,114 ha, situate în comuna Sinești, sat Hagiești, județul Ialomița, cunoscută sub denumirea de „moșia Hagiești“ și construcția sub numele „Conacul Marghiloman“», invocînd faptul că este descendent al familiei Marghiloman. Abia după 4 ani de procese, ultimul termen fiind semnalat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, magistrații au stabilit faptul că petenta nu era descendenta familiei marelui om politic Alexandru Marghiloman. Acțiunea sa a fost respinsă pe motiv de «lipsă a calității procesuale activă»...

26 Iulie 2016, 14:10 (8685 vizualizări - 2 comentarii)