Ialomița are depozite necontrolate de deșeuri

Un raport oficial al Gărzii de Mediu Ialomița confirmă dezastrul ecologic de la nivelului județului. Potrivit datelor statistice, Ialomița are 31 hectare de depozite necontrolate de deșeuri! De asemenea, în 51 de localități din Ialomița serviciile de salubritate funcționează parțial, iar în celelalte 15 aceste servicii nu sunt funcționale. Daniel Popescu, șeful Gărzii de Mediu Ialomița, susține că situația s-ar putea îmbunătăți. «Există o anumită preocupare a autorităților, dar nu suficient ca să fim mulțumiți. Vom relua controalele pentru a vedea dacă s-au aplicat măsurile de conformare!» a declarat acesta pentru ziarul nostru.

Estimări oficiale alarmante
La începutul lunii aprilie 2017, Garda de Mediu Ialomița a declanșat un control tematic care viza verificarea legalității depozitelor de gunoi din Ialomița. Reamintim că acestea au fost «închise» oficial în vara anului 2009, conform Directivei 2008/98 a Consiliului Europei, asumată de statul român. În urma controlului, Garda de Mediu a impus un program de măsuri de conformare, evitând sancțiunile. La o lună distanță, situația din teritoriu este aproape neschimbată, iar inspectorii instituției se pregătesc de reverificarea situației. Optimist, Daniel Popescu, șeful Gărzii de Mediu Ialomița, susține că situația s-ar putea îmbunătăți: «Există o anumită preocupare a autorităților, dar nu suficient ca să fim mulțumiți. Vom relua controalele pentru a vedea dacă s-au aplicat masurile de conformare! Dacă descoperim că au fost adoptate măcar o parte dintre măsurile stabilite de noi, nu vom aplica amenzi... Dacă însă nu s-a schimbat nimic, atunci vom adopta măsurile legale!». Declarațiile optimiste ale șefului Gărzii de Mediu sunt însă contrazise de realitatea identificată în teritoriu. Conform datelor oficiale, în Ialomița sunt zeci de hectare de teren ocupate ilegal cu depozite necontrolate de deșeuri. Cele mai mari depozite identificate de către inspectorii Gărzii de Mediu sunt la Fetești-2,5 ha, Fierbinți-1,5 ha, Cocora-4 ha, Dridu-2,2 ha, Balaciu-3 ha. Din urmă vin însă decise să recupereze localități precum Alexeni, Scânteia, Gheorghe Lazăr, Gura Ialomiței, Mărculești, Manasia, Miloșești, Valea Măcrișului care dețin suprafețe estimate la un hectar sau chiar mai mult. Celelalte localități au suprafețe mai modeste, dar consistente. Împreună, cele 66 de localități ale județului însumează o suprafață de depozite necontrolate de deșeuri de 31 de hectare...

O realitate înfricoșătoare
Estimările sunt însă doar partea recunoscută a situației. În realitate însă, după cum o confirmă raportări instituționale independente, numărul depozitelor de deșeuri din Ialomița a crescut la 250, iar măsurile impuse de către Garda de Mediu sunt aplicate pompieristic. De exemplu, în așteptarea inspectorilor de mediu, mulți dintre primarii localităților ialomițene au ales o metodă ilegală de conformare. Ei au decis să îngroape deșeurile acumulate de-a lungul anilor. Practica nu este nouă, ea fiind utilizată intensiv în decursul ultimilor ani. Autoritățile județene cunosc situația, dar susțin că la acest moment nu există soluții legale de stoparea fenomenului. Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în Ialomița nu a mai fost actualizat de 10 ani, iar suma prevăzută anul acesta în bugetul Consiliului Județean Ialomița este infimă. Victor Moraru, președintele Consiliului Județean Ialomița, susține că nu poate adopta acest Plan până când nu apare Planul Național de Gestionare a Deșeurilor: «Așa e în România, deciziile se iau de sus în jos... Mi-ar fi plăcut și mie să fie invers, dar nu e! În plus, noi nu putem îndrepta acum ceea ce nu s-a făcut de 20 de ani. Facem însă primele demersuri legale... Asociația de Dezvoltare Intercomunitară care se va înființa începând cu luna următoare are drept scop finanțarea unor proiecte în domenii sensibile precum acesta, care nu mai sunt finanțate din fonduri europene sau naționale. Dacă ceilalți colegi primari vor decide să investim fondurile în proiecte de mediu, noi avem toată disponibilitatea de a soluționa această problemă!». Altfel spus, la un an de la preluarea mandatului, instituția pe care o conduce Victor Moraru nu a făcut nimic concret pentru identificarea unei soluții comune de închidere a depozitelor necontrolate de deșeuri din Ialomița.

Bau-baul Fondului de Mediu
Problema cea mai gravă o reprezintă însă neîndeplinirea obligațiilor către Fondul de Mediu. Potrivit datelor furnizate de către Garda de Mediu în Ialomița, există 18 localități care nu și-au declarat obligațiile către Fondul de Mediu. Conform OUG 196/2005, autoritățile publice locale au obligația de a raporta cantitățile de deșeuri colectate și predate la depozitele zonale de pe raza județului. Lipsa acestor documente, solicitate pentru o perioadă care acoperă ultimii 5 ani, confirmă faptul că, în realitate, autoritățile locale nu au predat, cel puțin în această perioadă, deșeurile colectate de la populație. Această stare de fapt reprezintă o posibilă explicație pentru apariția celor 31 de hectare de depozite necontrolate de la nivelul județului Ialomița. Datele oficiale furnizate de către Garda de Mediu mai confirmă faptul că în 51 de localități din Ialomița serviciile de salubritate funcționează parțial, iar în celelalte 15 aceste servicii nu sunt funcționale. De asemenea, doar în 10 localități s-a constatat că se realizează (parțial) colectarea selectivă a deșeurilor, obligație altfel legală și stipulată expres în Lege. Printre localitățile care nu se achită de această obligație și au datorii la Fondul de mediu se numără Slobozia (177000 de lei), Amara (33000 de lei), Colelia (1547 de lei) și Cosâmbești (1200 de lei). Există însă și un revers al medaliei. Singura localitate din Ialomița care nu deține suprafețe necontrolate de deșeuri menajere este Munteni Buzău. Primarul Florin Stan recunoaște că situația nu este ideală, dar că s-au făcut eforturi considerabile pentru identificarea de soluții reale. «Am muncit, asta am făcut... Întâi am închis gropile de gunoi. Am plantat acolo un hectar de pomi și ne îngrijim ca ei să crească. Apoi am folosit platforma de gunoi pentru selectare... Gunoiul de grajd rămâne, deșeurile menajere sunt selectate și preluate de firma de salubritate... Apoi mai e și taxa anuală pentru aceste servicii. Fiecare dintre cei 2400 de locuitori plătește o taxă lunară de 3 lei pentru serviciile furnizate. Astfel reușim să gestionăm problema, să asigurăm serviciile la timp și să ne dezvoltăm... Colectarea selectivă este abia la început, iar compostul pe care îl avem nu are căutare. Deocamdată... Vom trăi și vom vedea ce va mai fi!» ne-a declarat primarul din Munteni Buzău.

Studiu de caz la Amara O situație incredibilă a fost constatată de către inspectorii Gărzii de Mediu la Amara. Orașul deține și el o suprafață de 1 ha de depozite de deșeuri necontrolate. În realitate însă, suprafața este mai mare, iar fenomenul a scăpat de sub controlul autorităților. Acum groapa se întinde până la câteva zeci de metri de primele case locuite, iar distanța se micșorează an de an...
Garda de Mediu are orbul găinilor
În luna septembrie a anului trecut, ziarul nostru scria despre depozitul necontrolat de deșeuri de la Amara următoarele: «Halda de gunoi se întinde pe vreo 4-5 hectare, cât vezi cu ochii. Într-un colț, e ghereta paznicului și un morman de peturi de plastic... E singura dovadă de colectare selectivă a deșeurilor. Paznicul le vinde cui dă mai mult, mai face și el un ban... Pentru performanța asta, orașul Amara a cheltuit în 2006 aproape 400 mii de euro. Proiectul a vizat „îmbunătățirea sistemului de salubrizare, colectare și gestionare a deșeurilor în orașul Amara, în vederea reabilitării mediului, protejării sănătății populației și creșterii calității vieții în cadrul comunității“. Acum serviciul public de salubrizare este falimentar, iar dejecțiile colectate de la populație sunt vărsate pe o crivaie. Ni se arată încotro, dar n-avem curajul să cercetăm...». De la momentul publicării articolului, la Amara nu s-a schimbat nimic. E chiar mai rău, pentru că groapa de gunoi a înaintat periculos către casele oamenilor care au ghinionul de a trăi în apropiere. Însă în conferințele de presă oficiale, fostul primar Victor Moraru continuă să ofere declarații absurde și nerușinate. «La Amara existau două platforme de gunoi. (...) Cea care a rămas e restrânsă periodic. Cetățenii stau acolo dintotdeauna! Nu a venit groapa de gunoi peste dumnealor. Cetățenii noștri au acasă animale și acel gunoi de grajd trebuie dus undeva. Când nu vor mai crește cetățenii animale acasă, cu siguranță n-o să mai existe nici aceste deșeuri! Dacă știți dumneavoastră vreo finanțare pe care noi nu am accesat-o, spuneți-mi... Deciziile pe care le-am luat de fiecare dată la Amara au fost confirmate ca fiind nu bune, ci foarte bune, de rezultatul alegerilor. Nu întâmplător m-au ales cu 80% din voturi. Am lăsat în urmă un oraș european...» declară actualul președinte al Consiliului Județean, Victor Moraru.