EVENIMENT

Ialomița administrativă nu folosește sistemul informatic PatrimVen

Administrațiile locale din Ialomița nu au fonduri pentru a susține investițiile inițiate în 2019. Primarii din județ susțin că rectificarea bugetară «din vară» nu va fi suficientă pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare. Soluția PatrimVen este ignorată. Gradul de încasare al taxelor și impozitelor la nivelul Ialomiței scade an de an...

Veșnica poveste De zeci de ani, administrațiile locale din Ialomița (ca, de altfel, cele din întreaga țară!) susțin că fondurile bugetare anuale sunt insuficiente pentru susținerea dezvoltării localităților. Și, tot ca în fiecare an, în luna iunie, primarii declară că «investițiile pentru anul în curs vor fi blocate din lipsa fondurilor», iar bugetul de funcționare al Primăriilor este insuficient pentru asigurarea salariilor până la sfârșitul anului. În realitate, aceste declarații au rolul de a deroba de reponsabilități edilii locali, în condițiile în care aceștia sunt fie incompetenți, fie ineficienți în procesul de administrare a fondurilor publice. Dovada acestei stări de fapt o reprezintă, înainte de toate, nivelul de încasare al taxelor și impozitelor la nivel local. În ultimii ani, acest nivel a scăzut semnificativ, atingând la nivel rural pragul de 40%, iar la nivel urban puțin peste 55%. În aceste condiții, administrațiile din întreg județul nu pot asigura derularea investițiilor multianuale, nu pot implementa investițiile prin PNDL2, a căror valoare estimată inițial a fost de peste 813 milioane de lei și nu pot asigura bugetul de funcționare al localităților.

O soluție ignorată O posibilă soluție pentru ieșirea din această criză o reprezintă rectificarea bugetară anuală din vară. Primarii localităților județului dau asigurări că au luat în calcul cel mai pesimist scenariu, cel în care fondurile promise nu vor permite continuarea investițiilor. «Noi ne-am rânduit banii și așteptăm rectificarea bugetară... Gradul de încasare al taxelor din impozitelor a fost de peste 70%! Sperăm să se întâmple la fel și anul acesta...» susține primarul comunei Alexeni, Ion Cărbune. «Gradul de încasare a fost de 60%. Nu avem banii de salarii până la sfârșitul anului, dar sperăm că ne vom descurca...» îl completează primarul comunei Axintele, Grigore Tudor. «Am luat măsuri de prevenire a risipei. Am căutat să am bani. Contează întâi de toate salariile, iar apoi proiectele. Vrem neapărat să rezolvăm iluminatul public! Problema noastră sunt amenzile...» susține și primarul comunei Ciocârlia, Răducanu Dragomir. Niciunul dintre cei intervievați nu a pomenit însă despre folosirea PatrimVen, aplicația informatică ce permite extragerea datelor referitoare la situația fiscală a contribuabililor în vederea recuperării debitelor restante.

Doar 16 administrații folosesc PatrimVen Utilitatea PatrimVen rezultă din aceleași declarații oficiale ale primarilor. La Cosâmbești, de exemplu, comuna unde anul acesta au fost stabilite cele mai mari taxe auto din țară, primarul Popescu Bogdan susține că situația este de mulți ani aceeași: «Noi, aici, suntem dependenți de subvențiile bugetare... Iar cele mai mari probleme le avem cu recuperarea rămășițelor! Adică a amenzilor și restanțelor din anii trecuți... Dacă ar fi după mine, aș lega aceste restanțe de restrângerea unor drepturi cetățenești!». La fel de categoric este și primarul comunei Andrășești, Adrian Vasile: «Avem un buget de avarie. Și anul trecut a fost la fel... Nu putem recupera amenzile! Cred că vom ajunge să le transformăm în zile de muncă, altă soluție nu există...». Soluția, în condițiile unui grad de încasare atât de redus ca cel precizat inițial, o reprezintă PatrimVen. Prin această aplicație se pot accesa informații referitoare la conturile bancare sau cuantumul veniturilor lunare/anuale ale contribuabililor în vederea recuperării debitelor restante. De asemenea, aplicația permite eliberarea adeverințelor de venit și a certificatelor de atestare fiscală fără a fi nevoie de prezența fizică a contribuabilului.

Sfântu Gheorghe folosește PatrimVen
Primarul comunei Sfântu Gheorghe, Mădălin Teculescu, susține că a reușit ca în 3 ani de zile să reducă debitele restante ale contribuabililor de la 1,4 milioane de lei la 400000 de lei. «A fost un proces lung și dureros, care m-a făcut extrem de nepopular, dar nu am avut încotro. Fostul primar, Livia Gomes, pur și simplu nu a făcut nimic pentru încasarea acestor taxe!» susține el.
Răul care face bine Folosirea aplicației PatrimVen la Sfântu Gheorghe vine după 2 ani în care administrația locală a pierdut luni bune încercând să recupereze debitele contribuabililor prin mijloace tradiționale. Mădălin Teculescu, primarul comunei, susține că experiența anterioară, de prefect al județului Ialomița, l-a ajutat în adoptarea acestei decizii. «Nu e ușor să folosești metode noi... Dar când am văzut câte luni pierd încercând să recuperez debitele, n-am mai avut încotro! Și, pe lângă PatrimVen am încheiat un protocol și cu Serviciul de Înmatriculări. În felul acesta, firmele nu mai pot declara că dețin mai puține vehicule, că au o cilindree mai mică decât în realitate sau că le-au radiat, în condițiile în care există! Practic, folosim tehnologia și reglementările legale obligatorii pentru a asigura venituri la bugetul local...» mai explică primarul Mădălin Teculescu.
Lupta cu sistemul În pofida eforturilor făcute, comuna Sfântu Gheorghe se află în imposibilitatea de a asigura cheltuielile de funcționare până la sfârșitul anului în curs. Reamintim că la repartizarea bugetului distribuit prin intermediul Consiliului Județean Ialomița pentru anul 2019, comuna Sfântu Gheorghe a primit cu 350000 de lei mai puțin, din cauza unei formule de calcul greșite. Imediat după identificarea prejudiciului creat, Mădălin Teculescu a depus o plângere prealabilă în care reclamă modul ilegal de distribuire a veniturilor bugetare și cere revocarea hotărârii Consiliului Județean Ialomița nr. 33 din 22 martie 2019, pentru că «au fost încălcate prevederile art. 7 din Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică». Mai mult decât atât, Mădălin Teculescu declară în plângerea prealabilă că repartizarea eronată a fondurilor bugetare s-a făcut «luându-se în calcul venituri proprii nerealizabile». Procesul a ajuns în instanță unde se judecă și la acest moment.