EVENIMENT
Variantă de lucru pentru reorganizarea administrativă a României
«Județul Ialomița-Călărași» cu capitala la Slobozia
Potrivit unor surse guvernamentale, o ultimă variantă de lucru privind reorganizarea administrativă a României ar fi crearea «Județului Ialomița-Călărași», cu capitala la Slobozia. Facem precizarea că o astfel de «microregiune» a mai existat în decursul istoriei administrativ-teritoriale a României, varianta luată în calcul de actualii guvernanți răspunzând cerințelor Uniunii Europene, precum și planului de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare la care s-a angajat Guvernul Ciolacu 2.
Puțină Istorie nu strică «Alipirea» celor două județe, Ialomița și Călărași, a existat încă de dinaintea Războiului de Independență (1877-1878), război purtat împotriva turcilor și care a avut drept consecință recunoașterea pe plan internațional a Independenței României. Diviziunea administrativă se numea Ialomița, «județul» sau «ținutul» fiind modernizat folosindu-se modelul francez. Așadar, încă din 1872 exista Județul Ialomița, fiind unul dintre cele 12 județe din Muntenia. Primul Război Mondial (1914-1918), găsește Județul Ialomița la aceeași dimensiune, între 1919 și 1925 păstrându-se specificul organizării administrative. În 1923, România a adoptat o nouă Constituție, unificând sistemele administrative tradiționale ale Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei cu cele ale Vechiului Regat al României. Granițele județene au fost păstrate în mare parte intacte, ca urmare a legii de unificare administrativă din 1925, teritoriul fiind împărțit în 71 de județe, 489 de districte (plăși) și 8879 de comune. În perioada interbelică, ca parte a reformei administrative a Regelui Carol al II-lea din 14 august 1938, au fost create 10 regiuni (ținuturi), fiecare dintre acestea incluzând județe existente (Județul Ialomița a intrat în Regiunea «Mării»). Foarte important de reținut, județele au fost păstrate ca unități administrative, dar majoritatea responsabilităților lor au fost transferate noilor regiuni, fiecare regiune fiind condusă de un «guvernator regional» și un «consiliu regional», supraveghindu-se astfel activitatea «prefecților» de județe. În 1940, «regiunile» se desființează, în perioada 1941-1944 revenindu-se la «județe». Cel De Al Doilea Război Mondial (1939-1945) va contura ceea ce în 1950 se va defini drept «împărțirea administrativă a României», când «Regiunea Ialomița» a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în zona de Sud-Est a Republicii Populare a României. Reședința regiunii a fost la Călărași, iar teritoriul său cuprindea suprafața actualelor județe Călărași și Ialomița. «Regiunea Ialomița» a fost desființată în 1952, majoritatea raioanelor trecând în componența «Regiunii București», cu excepția «Raionului Fetești», alipit «Regiunii Constanța», și a «Raionului Urziceni», încorporat în perioada 1952-1956 în «Regiunea Ploiești» și transferat apoi la «Regiunea București». Revenind, organizarea administrativă a României din 1967 cuprindea «regiuni» și «raioane», în februarie 1968 revenindu-se la microregiunile «județe». Astfel, din nou apare Județul Ialomița, cu cele două județe actuale, Ialomița și Călărași, alipite. În 1981, partea de Sud a Județului Ialomița este desprinsă, apărând județul Călărași cu capitala la Călărași. Relativ Istoria recentă, în 2010, încearcă o reîmpărțire administrativă a României, cu micro și macroregiuni, cu alipiri de județe și noi propuneri de reorganizare statală.
Ialomița «dispare» în proiectele de Regionalizare A fost titlul unui articol publicat de ziarul nostru la începutul lunii octombrie 2024. Precizam la momentul respectiv că «potrivit unui nou proiect legislativ depus încă de la finele anului precedent la Senat, Ialomița ar urma să facă parte, alături de municipiul București, Ilfov, Călărași, Giurgiu și Teleorman, din Județul Muntenia Sud. Potrivit aceluiași proiect, vor apărea alte 11 județe, respectiv Banat (care va cuprinde actualele județe Timiș, Arad și Caraș-Severin), Crișana Maramureș (cu județele Bihor, Satu Mare și Maramureș), Transilvania Sud Vest (Alba, Sibiu, Hunedoara), Transilvania Nord Vest (Cluj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Sălaj), Transilvania Sud Est (Brașov, Covasna, Harghita), Bucovina Moldova Nord (cu județele actuale în componență Suceava și Botoșani), Moldova Centru (Iași, Neamț, Bacău, Vaslui), Județul Dunăre Carpați Curbură (Galați, Brăila, Vrancea, Buzău), Dobrogea (Constanța, Tulcea), Muntenia Nord (Prahova, Argeș, Dâmbovița) și Județul Oltenia (cu județele componente actuale Dolj, Mehedinți, Vâlcea, Gorj și Olt)». Era o variantă de lucru asupra căreia, din câte am înțeles, guvernanții au revenit. În sensul că, în prezent, se încearcă o «comasare» a unor județe, Ialomița și Călărași fiind unele dintre acestea. «Microregiunea» creată, Județul Ialomița-Călărași nu va afecta împărțirea teritorială a României, în sensul că județele Ialomița și Călărași vor «exista» în continuare. Doar va fi creată structura de «microregiune», «Ialomița-Călărași», cu «capitala» la Slobozia.
Reorganizare administrativă «de jos în sus»
Ex-senatorul ex-AUR Adrian Costea propunea, în septembrie 2024, un proiect ambițios de reorganizare administrativă a Ialomiței. Astfel, Județul Ialomița actual, din cele 66 de localități ar fi rămas, după proiectul ex-senatorului Adrian Costea, cu «doar» 22! Din această perspectivă, și la nivel național se încearcă o comasare a localităților, urbane și rurale. Drept concept, «urban» va presupune localități ce vor aduna cel puțin 20000 de locuitori, în timp ce localitățile «rurale» vor concentra minim 5000 de locuitori. Exemplificând și urmând proiectul ex-senatorului Adrian Costea, Slobozia (Bora, Slobozia Nouă) va asimila Cosâmbești (Gimbășani), Ciulnița (Ion Ghica, Ivănești, Poiana), Perieți (Misleanu, Păltinișu, Stejaru), Bucu, Gheorghe Lazăr și Mărculești, în timp ce Fetești (Buliga, Fetești-Gară, Vlașca) va alipi Stelnica (Maltezi) și Movila, Urziceni va îngloba Manasia, Alexeni, Ciocârlia (Cotorca) și Bărbulești, Amara (Amara Nouă) va comasa Grivița (Smirna) și Miloșești (Nicolești, Tovărășia), la Căzănești vor trece Balaciu (Copuzu, Crăsanii de Jos, Crăsanii de Sus), Munteni-Buzău, Sărățeni, Ciochina (Orezu) și Sălcioara (Rași), Fierbinți-Târg (Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Grecii de Jos) va asimila Dridu (Dridu-Snagov), Moldoveni și Maia, iar Țăndărei va asimila Platonești (Lăcusteni), Ograda și Valea Ciorii (Murgeanca).
27 Ianuarie 2025, 07:50 (40777 vizualizări - 12 comentarii)
Turul României s-a terminat cu o adevărată sărbătoare ciclistă în centrul Capitalei
Rezultatele etapei 3-Turul României 2025
150 de cicliști din 13 țări pornesc miercuri, 10 septembrie, în Turul României, cel mai important eveniment de ciclism al țării
«Comasare de localități» sau înființare de «primării de sector»
Reforma administrativă a Ialomiței prin «fuziunea» de localități
Comentariile cititorilor:
(4 Februarie 2025, 14:29)
Consilierii locali pot fi 3 sau 1001; conteaza doar din punctul de vedere al "intretinerii" lor (cat mai putini, cu atat mai bine). Insa, si daca ar fi 1001 tot nu ar vota cum le dicteaza constiinta, ci cum li se ordona de catre partidele care i-au pus pe liste la alegeri. Sunt niste simple marionete, fara idei, proiecte. Decizia de investitie in anumite proiecte se ia in cerc restrans de mai marii partidului, via politicienii de la varf si firmele de casa. De ex: Nu aveam nevoie de gaura neagra numita "groapa lui s#oic@", insa, una dintre firmele care au luat malai de acolo este a cumnatului lui Puie Monta, care era "dacat" primsinistru la acea vreme. Deci, nu conteaza reorganizari, consilieri, etc. ci doar manevrele politice.
(2 Februarie 2025, 08:33)
Nu stiu daca regionalizarea va fi chiar in interesul cetateanului.Nu sunt nici acum problemele rezolvate, dar cand centrul administrativ va fi departe sigur vor fi rezolvate mai greu!Privind consilierii locali, sunt de ajuns 5 la o comuna si maxim 13 la un oras!Sigur nu s-ar simiti nicio diferenta in actul adminisatrativ si administrarea localitatilor! Nota bene:functia de consilier local poate fi, de ce nu, functie onorifica daca ii preocupa doar binele cetatenilor, asa cum spun in campaniile electorale!
(30 Ianuarie 2025, 06:24)
Sunt născut în Bărăgan... reorganizarea e necesară .Consider necesar un nume ce leagă cele patru orașe mari , toate sunt în Câmpia Baragan...viitorul grânar al României..deci județul Bărăgan.Reședința județului să fie pentru început orașul legat de infrastructura deja existentă...autostradă și cale ferată.. iar bugetul alocat să fie funcție de realizări,proiecte viabile,etc. Trebuie și aici să fie o concurență pozitivă și în interesul locuitorilor
(29 Ianuarie 2025, 19:16)
O mare porcărie!
(29 Ianuarie 2025, 10:12)
La numărul de consilieri nu s-a gândit nimeni ?! Nu sunt prea mulți ?! Cu ce ne ajută numărul mare !? Patru consilieri cu studii de specialitate ar fi prea suficienți pentru o Primărie. S-ar aduna destui bani la buget !!!
(29 Ianuarie 2025, 08:15)
De ce să fie capitala la Slobozia? Călărași este orașul mai mare și mai important dintre cele 2.
(28 Ianuarie 2025, 21:58)
Pai cum bre capitala la Slobozia,capitala județului, sa castige PIB-UL cel mai mare intre Slobozia si Călărași.
(28 Ianuarie 2025, 16:30)
Copiii bugetarilor or să-și deschidă firme ca să aibă sclavi, dacă ei nu or să mai muncească la stat.
(28 Ianuarie 2025, 08:44)
Atunci cand comentam este util sa ne mai si informam inainte. Unde ati vazut angajari cu duiumul la stat? In mod sigur nu printre palmasi. Pai n-ati vazut, ca nu se vad. S-au infiintat cateva agentii mai ascunse vederii, cum ar fi Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) - aia unde a fost uns fostul pres de la CJ. Salarii babane, personal pe spranceana ales (sotii/ amante / nepoate de politicieni importanti). Secretari de stat numiti in nestire, oameni afiliati politic numiti prin consilii de administratie la regiile importante pe bani f multi. Institutii cu sefi mai multi decat palmasi. In felul asta au achitat nota de plata catre lipitorii de afise. Apropos: si consilierii locali/judeteni, tot bugetari sunt. In rest, bugetarii de rand au ramas ca numar cam la fel, daca nu mai putini, dar cu atributii/legi noi, mai multe. In schimb, sefii pusi pe criterii politice au explodat ca numar. Se modifica organigramele astfel incat sa li se creeze posturi de directori, chiar daca nu ar fi necesar. (dar, deh, pile ale politicienilor influenti). 2. De ce nu se vorbeste nimic despre taierea pensiilor speciale? cele ale parlamentarilor, magistratilor, mai nou ale primarilor! Alea cheltuieli nesimtite! Tot se baga batul prin gard razvratind privatii contra angajatilor la stat. Dezbina si cucereste!
(27 Ianuarie 2025, 18:04)
se realizeaza ca si reducerea de paralentari. posibil prin anul 2150. ar trebui sa facem referendum sa alipim la Slobozia Groenlanda si la Tandarei Madagascar. hai Doamne ajuta !
(27 Ianuarie 2025, 11:42)
Nu avem nevoie de niste judete mai mari. Doar regiuni! Institutiile judetente desfiintate, concediati toti bugetarii sa ramana doar aia de la Ploiesti-capitala regiunii noastre.
(27 Ianuarie 2025, 09:11)
Foarte bine, asteptam regionalizarea. Reducerea cheltuielilor bugetare ar trebui sa fie prioritate nationala. Cui nu-i convine sa se duca in privat.