EVENIMENT
Reforma administrativă a Ialomiței prin «fuziunea» de localități
Încă de acum 15 ani, când un proiect legislativ «parașutat» prin Senat își propunea să restructureze din temelii organizarea administrativă, transformând orașele cu mai puțin de 10 mii de locuitori în comune, iar comunele cu mai puțin de 5 mii de locuitori în sate, se tot discută despre reorganizarea administrativă a României. În ultimele luni, despre acest subiect discuțiile sunt mai apăsate și, presați la rândul lor de problema reducerii cheltuielilor bugetare, guvernanții actuali amplifică tema. Astfel, revenim asupra subiectului reorganizării administrative dezbătut luna trecută de ziarul nostru, Camera Superioară a Parlamentului României repunând pe tapet, printr-un nou proiect legislativ, reformarea teritorială.
Reorganizare «de sus în jos» După cum apreciam la jumătatea lunii ianuarie 2025, potrivit unor surse guvernamentale, o ultimă variantă de lucru privind reorganizarea administrativă ar fi crearea «Județului Ialomița-Călărași», cu capitala la Slobozia. Varianta luată în calcul de actualii guvernanți răspundea cerințelor Uniunii Europene, precum și planului de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare la care s-a angajat guvernarea PSD-PNL-UDMR. Rezumând, planul național de reformare administrativ-teritorială a României era o reorganizare «de sus în jos» a județelor, «Județul Ialomița-Călărași» fiind una dintre microregiunile-pilot create la nivelul țării. O altă variantă de lucru, cuprinsă în cadrul unui alt proiect legislativ depus încă de la finele anului 2023 la Senat, viza crearea de 12 județe-regiuni la nivelul României. Astfel, Ialomița urma să facă parte, alături de municipiul București, Ilfov, Călărași, Giurgiu și Teleorman, din Județul Muntenia Sud. Potrivit aceluiași proiect, vor apărea alte 11 județe, respectiv Banat (care va cuprinde actualele județe Timiș, Arad și Caraș-Severin), Crișana Maramureș (cu județele Bihor, Satu Mare și Maramureș), Transilvania Sud Vest (Alba, Sibiu, Hunedoara), Transilvania Nord Vest (Cluj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Sălaj), Transilvania Sud Est (Brașov, Covasna, Harghita), Bucovina Moldova Nord (cu județele actuale în componență Suceava și Botoșani), Moldova Centru (Iași, Neamț, Bacău, Vaslui), Județul Dunăre Carpați Curbură (Galați, Brăila, Vrancea, Buzău), Dobrogea (Constanța, Tulcea), Muntenia Nord (Prahova, Argeș, Dâmbovița) și Județul Oltenia (cu județele componente actuale Dolj, Mehedinți, Vâlcea, Gorj și Olt)». Repetăm, aceste proiecte de reorganizare administrativă sau, mai bine spus, «variante de lucru» s-au tot vehiculat în ultima perioadă, guvernanții încercând implementarea reformei teritoriale «de sus în jos».
Reformă «de jos în sus» Alături de aceste variante de lucru pentru reforma administrativă a României și redesenarea limitelor teritoriale regiunilor-județe, în paralel, în Senat au fost prezentate «expuneri de motive» care vizează reorganizarea administrativă a localităților. În fapt, o reformă teritorial-administrativă «de jos în sus» ce se raportează, în primul rând, la proiectele depuse în urmă cu 15 ani vizând restructurarea organizării administrative, prin transformarea orașelor cu mai puțin de 10 mii de locuitori în comune, iar comunele cu mai puțin de 5 mii de locuitori în sate. Mai mult, în prezent se invocă numărul mare de Unități Administrativ Teritoriale (3181) raportat la populația medie a UAT, respectiv de 7000 de locuitori. De asemenea, s-a avut în vedere și vechimea legii de organizare administrativă a teritoriului României, actul legislativ menționat fiind Legea nr. 2/1968, organizarea statală impusă cu mai bine de 50 de ani în urmă nemaifiind de actualitate. Raportat strict la județul Ialomița, reorganizarea teritorial-administrativă «de jos în sus» a fost adusă în discuție de senatorul ex-AUR Adrian Costea. Acesta, pe finalul mandatului, propunea fuziunea unor Unități Administrativ Teritoriale existente, reducând numărul localităților din Ialomița de la 66 la 22! Astfel, a apărut chiar un proiect legislativ în acest sens, reorganizarea administrativă a județului Ialomița impunând apariția a 3 municipii, 4 orașe și a 15 comune. Spre exemplu, municipiul Slobozia, cu Cartierele Bora și Slobozia Nouă, ar urma să cuprindă localitățile Cosâmbești (Gimbășani), Ciulnița (Ion Ghica, Ivănești, Poiana), Perieți (Fundata, Misleanu, Păltinișu, Stejaru), Bucu, Gheorghe Lazăr și Mărculești. Municipiul Fetești, cu Cartierele Buliga, Fetești-Gară, Vlașca, ar «înghiți» localitățile Stelnica (Maltezi) și Movila, în timp ce municipiul Urziceni ar alipi Manasia, Alexeni, Ciocârlia (Cotorca) și Bărbulești. De asemenea, de orașul Amara, cu Cartierul Amara Nouă, ar trece comunele Grivița (Smirna) și Miloșești (Nicolești, Tovărășia). Orașul Căzănești va îngloba Balaciu (Copuzu, Crăsanii de Jos, Crăsanii de Sus), Munteni-Buzău, Sărățeni, Ciochina (Orezu), Sălcioara (Rași), în timp ce orașului Fierbinți-Târg (cu Cartierele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Grecii de Jos) îi vor reveni localitățile Dridu (Dridu-Snagov), Moldoveni și Maia. În fine, orașul Țăndărei va avea în componență localitățile Platonești (Lăcusteni), Ograda, Valea Ciorii (Murgeanca). Revenind, aceasta ar fi una dintre variantele de lucru pentru reforma administrativă la nivelul județului Ialomița, proiecte de reorganizare teritorial-administrativă la nivel de localități existând în mai toate județele țării.
Reorganizări administrative «în paralel» Reforma administrativ-teritorială «de jos în sus» ar fi, în opinia unor specialiști, mult mai rapidă și facilă, fuziunea unor localități în comune, orașe sau municipii determinând reducerea unor cheltuieli bugetare însemnate pentru Stat. Din start ar asigura o reducere concretă a numărului de bugetari angrenați în aparatul administrativ, impactul financiar fiind relevant în contextul reducerii cheltuielilor bugetare. Mai mult, o astfel de măsură ar reduce la jumătate numărul de consilieri locali angrenați în aparatul legislativ decizional al unităților administrativ teritoriale. Semnificativ, vor fi reduse costurile cumulate ale aparatelor legislative și executive la nivelul noilor localități.
Pe de altă parte, și reorganizarea teritorial-administrativă «de sus în jos», fie prin crearea de microregiuni-alipiri de județe sau de macrojudețe ar impacta cheltuielile de funcționare pentru Stat. Crearea de consilii județene mai suple, cu un număr mai mic de funcționari sau «fuziunea» părții legislative, cu reducerea numărului de consilieri județeni, vor presupune în mod real scăderea de cheltuieli bugetare. La acest moment, guvernanții vor iniția zone-pilot de implementare a reformelor administrative, fiind urmărite în paralel ambele variante de lucru. Există posibilitatea ca, alături de o eventuală reorganizare administrativ-teritorială la nivel de județe, să se deruleze în același timp și comasările sau fuziunile de localități. Ialomița, din ceea ce am mai precizat, probabil va fi vizată de ambele modificări/reforme administrative.
27 Februarie 2025, 07:55 (20089 vizualizări - 8 comentarii)
«Comasare de localități» sau înființare de «primării de sector»
«Județul Ialomița-Călărași» cu capitala la Slobozia
Senatorul Adrian Costea vrea DOAR 22 de localități în Ialomița!
Comentariile cititorilor:
(9 Iulie 2025, 07:58)
Resedinta acestui judet ar trebui sa fie la Calarasi, deoarce este orasul mai mare. Slobozia are 45 de mii de locuitori, daca ii mai are si pe aia.
(1 Martie 2025, 07:42)
Pana la viitoarele alegeri locale nu cred ca este posibil! Sunt necesare modificari legislative de un grad mare de complexitate si importanta , care nu vor fi pe placul tuturor partidelor(automat, va fi nevoie de reducerea numarului de consilieri locali, care, acum sunt mai multi decat functionarii, in unele localitati)!Vor mai fi probleme ded reticenta din partea actualilor alesi, deloc de neglijat in conditiile actuale!Oricum, cetateanul va fi si mai nemultumit, namaifiind la indemnana relatia directa cetatean-ales local!
(1 Martie 2025, 04:36)
Alipiți din nou Călărașul ,ca să mâncați voi fondurile așa cum ați făcut și înainte de 1981! Cei care vreți să fiți alipiți la oraș,vă bucurați,dar nu știți că veți plăti taxe și impozite mult mai mari. Se reduc posturi?? Doar cele de primari și vice primari...cele administrative nu se vor reduce. Bugetari nu sunt doar cei din primării și CJ: sunt și cei din ministere și agenții,din învățământ,poliție,armata...este doar o păcăleală
(28 Februarie 2025, 19:54)
Prea frumos să fie și adevărat.
(28 Februarie 2025, 06:12)
Aceasta ar trebui să reducă și impozitele prin reducerea aparatului administrativ, altfel pentru ce se face aceasta reorganizare? Să aibă statul paralel mafiot mai mulți bani de tocat de la populație?
(27 Februarie 2025, 19:07)
E bine de incercat
(27 Februarie 2025, 18:45)
Și vom avea la țară impozite de ( așa zis oraș) Slobozia? Ce tare!!!!
(27 Februarie 2025, 14:13)
E foarte bine , cât mai puține. Prea multi mâncai..și taie frunze la câini..