EVENIMENT
Reformă administrativă în Ialomița
«Comasare de localități» sau înființare de «primării de sector»
Ialomița anului 2026, cu cele 66 de localități, respectiv 59 de comune, 4 orașe (Țăndărei, Amara, Căzănești, Fierbinți-Târg, 2 municipii (Fetești, Urziceni) și un municipiu reședință de județ (Slobozia) se află la o răscruce administrativă. În prezent, cel puțin jumătate dintre localitățile județului depind aproape exclusiv de subvențiile guvernamentale, presiunea pentru comasarea unor așezări devenind deja o prioritate. În cele ce urmează, vom încerca să analizăm potențiale direcții de reformă administrativă a Ialomiței, cu mențiunea că scenariile de lucru reprezintă la acest moment variante care pot suferi modificări importante.
Premierul Bolojan vrea «primării de sector» la granița municipiilor reședință de județ
Scenariul expus de premierul Ilie Bolojan în urmă cu câteva zile prezintă o variantă de reformă administrativă cel puțin interesantă. Astfel, Bolojan a propus ca primăriile care au granițe administrative cu municipiile reședință de județ să devină «primării de sector», constituindu-se astfel «zone metropolitane». «Foarte multe din aceste zone sunt „zone-dormitor“ pentru reședința de județ... Oamenii locuiesc în zonele metropolitane, dar navetează spre reședință. Or, o zonă de „primării de sector“ extinsă, așa cum avem în toată lumea, în zona unor orașe mari sunt sisteme de zone metropolitane, dar organizate și planificate, ar însemna că primăria din reședință se ocupă de transportul în comun, de circulație, de sistemele mari, de urbanismul mare, iar primăria din comuna respectivă rămâne cu străzile secundare, rămâne cu politicile de deservire!» a declarat prim-ministrul liberal Ilie Bolojan. Transpusă în practică, teoria premierului Bolojan ar presupune, cu exemplificare directă municipiul reședință de județ Slobozia, ca unitățile administrativ-teritoriale Ciulnița, Perieți, Amara, Gheorghe Lazăr, Bucu și Cosâmbești să devină «primării de sector». În aceeași linie, și aglomerarea urbană Fetești ar «înghiți» Movila, Făcăeni și Stelnica, în timp ce Ciocârlia, Manasia, Borănești și Coșereni ar deveni «primării de sector» pentru municipiul Urzceni. Același premier Ilie Bolojan a adus în discuție și un alt subiect al reformei administrative «de jos în sus», accentuând subiectul «comasărilor de localități». «În cazul în care autoritățile locale nu își vor eficientiza activitatea, în timp se va ajunge la comasarea unor localități... Dar nu trebuie să facem comasări fără o analiză aprofundată!» a adăugat Ilie Bolojan.
«Comasarea localităților», necesară în Ialomița
La începutul lunii martie 2026, o informație atrăgea atenția opiniei publice: două comune din județul Timiș, respectiv Fibiș și Mașloc, decideau să «fuzioneze». Decizia de «comasare» urma să se regăsească într-un referendum, locuitorii urmând a fi consultați asupra acestei hotărâri. Din punct de vedere economic, analizele reliefează că anual s-a produce economii, doar din salarii, de aproape 1,5 milioane de lei, din schema de personal dispărând cel puțin 30 de angajați, la care s-ar adăuga diminuarea numărului de consilieri locali și din alte structuri administrative. Cele două comune timișene înregistrează aproximativ 2000 de locuitori fiecare, potrivit calculelor «economiile» la buget prin această
«fuziune/comasare» ridicându-se la peste 3 milioane de lei anual.
Pe de altă parte, un raport al Curții de Conturi constată că 15% dintre comunele României, adică peste 400 de comune, nu mai îndeplinesc pragul minim al numărului de locuitori prevăzut de legislație (1500 de locuitori) și doar puțin peste 25% dintre comune au reușit să se autofinanțeze.
În Ialomița, firesc, se respectă proporțiile evidențiate de raportul Curții de Conturi, existând localități care nu mai îndeplinesc statutul de «comună». Spre exemplificare, Ciocârlia, cu 761 de locuitori, Colelia (989 de locuitori), Drăgoești (1069 de locuitori) sau Rădulești (1169 de locuitori). Nenumărate localități sunt la limită în ceea ce privește statutul de «comună», spre exemplificare Valea Ciorii, cu 1575 de locuitori, Valea Măcrișului (1554 de locuitori), Maia (1651 de locuitori), Movila (1605 de locuitori) sau Mărculești (1433 de locuitori). În acest sens, «comasarea localităților» ar fi mai mult decât necesară, «reforma administrativă radicală» propusă de ex-parlamentarul USR Cosette Chichirău fiind transpusă într-o aplicație interactivă care «unește» localitățile mici din același județ sau din județe învecinate. «Am construit o aplicație pentru comasarea comunelor. De ce? Pentru că 2 din 3 comune nu-și pot plăti angajații din bani proprii! Comasarea comunelor este necesară și urgentă!» precizează Cosette Chichirău, inițiatoarea proiectului.
Revenind propriu-zis la Ialomița, cele mai multe «localități» care nu mai îndeplinesc «statutul» legal de «comună» sau sunt «la limită» au fost înființate la nivelul anilor 2000, Ciocârlia, Moldoveni, Buești, Platonești sau Maia fiind printre cele mai cunoscute. În acest sens, revenirea la localitățile din care s-au desprins ar fi naturală, «comasările» Bucu-Ograda, Rădulești-Maia, Albești-Buești, Movilița-Roșiori, Munteni Buzău-Sărățeni, Cocora-Colelia, Coșereni-Borănești sau Mihail Kogălniceanu-Gura Ialomiței fiind luate în calcul de guvernanți. Mai mult, «comasările de localități» ar fi posibile chiar și între comune învecinate, gen Sfântu Gheorghe-Ion Roată-Valea Măcrișului-Grindu, Ciochina-Andrășești-Albești sau Bărcănești-Axintele-Balaciu, «unirea» în această modalitate a comunelor fiind considerată însă «agresivă» dar cu rezultate pozitive mai rapide.
Simulările reorganizării administrative, cel puțin la nivelul județului Ialomița, ar avea efecte semnificative, serviciile publice devenind mult mai eficiente și «ieftine» pentru cetățeni, reducerea aparatului la nivelul administrațiilor publice locale fiind evidentă. Calculele superficiale arată că numărul de localități/comune în Ialomița poate fi diminuat cu cel puțin 40%, reducerea cheltuielilor bugetare ajungând cu până la aproximativ 60 milioane de lei anual.
20 Aprilie 2026, 09:40 (15803 vizualizări - 4 comentarii)
Reforma administrativă a Ialomiței prin «fuziunea» de localități
«Județul Ialomița-Călărași» cu capitala la Slobozia
Senatorul Adrian Costea vrea DOAR 22 de localități în Ialomița!
Comentariile cititorilor:
(23 Aprilie 2026, 10:18)
Fiecare administratie locala a fost nevoita, conform legii, sa-si infiinteze consiliul local. In aceste consilii locale se toaca banii degeaba, deoarece consilierii locali sunt picati din cer, ei nestiind de ce se afla acolo. Sunt consilieri locali care sunt in c.l. din anii 1992-1994, si care au incasat sume enorme din bugetul local fara sa aibe un aport in dezvoltarea localitatii. ar trebui redus nr. de consilieri locali la cel putin jumatate pentru reducerea cheltuielilor ineficiente. Sa nu existe comuna sub 10.000 de locuitori si oras sub 15.000 de locuitori. Cred ca aceste comasari sunt binevenite.
(22 Aprilie 2026, 08:03)
Pa parcursul anilor 1991 și 1992, în special, liderii ad-hoc ai multora dintre satele ialomițene, acompaniați de ”aleșii neamului” făceau eforturi sui-generis pentru a obține sprijinul Primăriei Județului/Consiliul județean Ialomița pentru a deveni comune cu acte în regulă, fără vreun succes notabildeoarece, de fiecare dată, analizele efectuate de direcțiile de specialitate, conduse pe atunci de către economista Maria Petre și arhitectul Viorel Mițurcă, demonstrau cu argumente pertinente că nu erau îndeplinite condițiile minimale impuse pentru un asemenea statut. După 1994, însă, s-a dat ”liber” la niveleul țării, din nconsiderente strict electorale, și numărul comunelor și orașelor s-au înmulțit precum ciupercile după ploaie, ajunțându-se în situația absurdă,din toate puntele de vedere, ca localitatea Căzănești să devină oraș numai și exclusiv că acolo se născuse noua stea a politichiei ialomițene, celebrul Marian Bălan, după câte-mi amintesc.
(20 Aprilie 2026, 18:33)
Revenim de unde am plecat... Cazanesti- oras??? Comune, vreo 18, recent infiintate, de ce?
(20 Aprilie 2026, 17:57)
La saracia care exista in Ialomita ce-a mai buna solutie comasarea judetului cu altele doua si redefinirea notiunii de localitate in functie de venitul realizat.