EVENIMENT

Tîrgul de Floci devine Orașul Dispărut

Monumentul hristic de la Giurgeni

Orașul Dispărut (alias Tîrgul de Floci), presupusul loc al nașterii lui Mihai Viteazul, se îmbogățește cu un nou monument. El se va numi Ruga Orașului Dispărut, este realizat din lemn ars și a costat fix 7000 de lei. Banii provin din donații făcute «voluntar» chiar de către șefii serviciilor descentralizate din județul Ialomița...

Bani grei pentru o istorie ușoară
După două mandate în fruntea administrației județene, președintele Silvian Ciupercă nu se poate lăuda cu cine știe ce realizări în domeniul turismului istoric. Orașul Dispărut de la Giurgeni (vechiul Tîrg de Floci) a fost înnobilat, deocamdată, doar cu numele... La locul faptei, un șantier arheologic în fond, starea de fapt e aproape dezolantă. Dincolo de Casa Tudorii, o construcție care la vremea ei a costat județul cît trei blocuri P+3, nu se vede mai nimic. Ruinele bisericilor descoperite aici sînt în același stadiu de ani buni, șantierul arheologic e doar o groapă acoperită de scaieți și pînă și osemintele decoperite aici, care atrăgeau invariabil elevii posesori de telefoane și tablete pentru fotografii, au dispărut... La fel și banii alocați restaurărilor, spun în șoaptă voci autorizate. Dar pentru această prestidigitație financiară nu-l putem acuza pe președintele Ciupercă, fiindcă banii se alocă de la Minister și se mută dintr-un buzunar într-altul, că doar nu i-o păsa ciuva de-acolo de fasntasmagoriile administrative ale unui președinte de provincie. Și uite-așa și din cauzele acestea, și în anul 2013, cîmpul de la Tîrgul de Floci este doar un cîmp unde nu poți vedea mai nimic și, în cel mai rău caz, oprești doar ca să-ți golești vezica în dosul bustului lui Mihai Viteazul...

Ruga Orașului Dispărut
Toate acestea însă, susține președintele Silvian Ciupercă, se vor schimba începînd cu primăvara viitoare. Sîmbătă, 21 septembrie, cu ocazia marcării pentru a treia oară în Ialomița a «Zilelor Europene ale Patrimoniului», oficialul județean a declarat că, începînd cu primăvara viitoare, printre ruinele descoperite aici va fi ridicat un monument hristic. Lucrarea a fost deja realizată de către sculptorul Gabriel Manole și urmează a fi instalată în apropierea vetrei celei de-a doua biserici descoperite la Tîrgul de Floci. Concret, lucrarea este un ansamblu format din două părți. Soclul este format dintr-un bloc de piatră naturală de Bașchioi, necizelată, pe care este așezată o cruce cu înălțimea de 5 metri, realizată din lemn de stejar. «Peste această cruce va fi atașat un Crist din lemn de păr. Patina dată lemnului vechi de stejar face trimitere la faptul că Orașul de Floci, locul unde va fi amplasat monumentul, a dispărut, una din cauze fiind și incendierea repetată a orașului. Îmbinată cu simbolistica religioasă, prin martiriul Cristului atașat crucii, se va evidenția astfel mai bine omagiul adus locuitorilor acestui oraș dispărut...» se arată într-unul dintre pliantele care anunță intențiile viitoare ale administrației județene. Deocamdată, proiectul susținut de autorități se află în faza solicitării aprobărilor ministeriale pentru că viitorul amplasament reprezintă un site-arheologic, nu o piață publică. Dar oficialii județeni sînt optimiști, iar primăvara e la un viscol distanță...

7000 de lei de la «voluntari» Știți bancul acela cu 100 de babe la Poarta Raiului? Ei bine, așa și cu «voluntarii» Consiliului Județean Ialomița. Pentru că maestrul Manole este și el om, iar Consiliul Județean nu mai este Regionala de partid de odinioară, s-a decis ca Ruga să fie plătită. Așa că (după o tocmeală de ale cărei amănunte vă scutim, dar în care argumentul decisiv a fost acela că lemnul de păr din care e făcut Cristul, fie el și ars, se va deteriora în următorii 5 ani și va trebui refăcut în bronz, așa cum se fac monumentele de acest gen...), prețul lemnului ars artistic s-a ridicat la 7000 de lei. Și pentru că suma a fost suficient de mică ca să poată fi strînsă fără gălăgie, președintele Silvian Ciupercă a decis să numească niște «voluntari» dispuși să o plătească. Singurii care n-au avut încotro au fost șefii descentralizatelor județene, care, de la vlădică pînă la opincă, au cotizat între 100 și 500 de lei pentru a revigora șansele turistice ale județului. «Vom face publică lista „voluntarilor“. Dar ce este mai important e faptul că am putut astfel să dăm un semnal că ne pasă. Și să vă invităm și pe dumneavoastră, pe fiecare dintre ialomițeni, să vă alăturați efortului nostru (...)» a declarat Silvian Ciupercă sîmbătă, 21 septembrie, într-o încercare inabilă de a masca această obligație de partid...

Zi europeană la Tîrgul de Floci al lui Mhiai Viteazul
Istoria spune că Măria Sa Mihai nu prea a iubit Europa pe care a a apărat-o pînă și-a pierdut capul... Sau, cel puțin, așa ne învăța cartea de istorie pe vremea cînd istoria o făceau comunștii, iar nu Consiliul Județean Ialomița. Sîmbătă, 21 septembrie, aceste amănunte inutile nu au contat, iar instituția mai sus pomenită a marcat «Zilele Europene ale Patrimoniului», ediția cu numărul 21, la Tîrgul de Floci de la Giurgeni. Anul acesta, tema manifestării a fost «patrimoniul cultural-oglindă a pomiculturii și viticulturii»...
Eveniment european, (re)marcat românește Sîmbătă, înainte de prînz, pe platoul de lîngă Casa Tudorii de la Tîrgul de Floci miroase a toamnă europeană. Evenimentul miroase însă de departe a obligație de serviciu. Standurile sînt goale, iar singurii prezenți sînt angajații instituțiilor din subordinea Consiliului Județean și două firme care se ocupă cu producerea și comercializarea vinului. Prima este Agrofam Holding și a venit din obligație, a doua vinde celebrul vin de Dealul Mare și nu a putut refuza invitația. Pe ordinea de zi figurează prezentarea expozițiilor tematice, prelegeri despre vin, prezentări de produse, demonstrații practice. Toată lumea se înghesuie însă să deguste... Vinul e bun, mai ales dacă e degeaba. În pauzele dintre degustări, oficialii vorbesc despre tradiții, despre oamenii care au trăit aici, despre gloria Orașului Dispărut... Nu prea are cine să asculte. Singura audiență este reprezentată de cele două clase de elevi de la Giurgeni, fiindcă pînă și oficialii ialomițeni știu de la bădița Creangă că «singură copilăria e veselă și nevinovată». Copiii sînt serviți cu gogoși la ceaun, să le fie plictiseala mai ușoară. «Ce ironie! Să mănînci gogoși în vreme ce asculți „gogoși“...» împinge vîntul din spate o remarcă pe care o lăsăm anonimă. Căutăm cu disperare o dovadă că Mihai a băut vin de butuc, iar nu vin italienesc, adus pe Dunăre, de negustorii ovrei. Dana Mihai ne spune că nu e cazul: «Știm că se bea vin și bragă, în principal. Dar nu au rămas rețete în acest sens și nici mărturii scrise despre vinuri făcute aici. Doar ceva rețete de mîncare...». Dana Mihai este supervizorul de la București al evenimentului european și unul dintre oficialii care a aprobat descărcarea arheologică de la Roșia Montană, semn că trăim într-o lume mică în care nimic nu e întîmplător. După 3 ore de căutat urme și rețete cedăm și, în fața unui pahar de vin băut degeaba în pahar de plastic, ne mulțumim cu un pliant care conține mărturia scribului Martin Gruneweg, angajat al unui negustor armean din Liov, la 1594: «La 4 iulie am trecut Dunărea și deîndată celălalt mal aparține voievodului moldovean. La 5 iulie ne-am mișcat de la vad o jumătate de milă în fața (orașului) Floci. Acesta este un oraș bun și relativ mare, care se află lîngă Dunăre, într-o cîmpie deschisă, printre grădini frumoase. Are cîteva biserici de piatră și, în spatele orașului, pe un deal, o vestită mînăstire de piatră...». Despre vin ca oglindă a tradițiilor locale, poate altădată!

30 Septembrie 2013, 10:14 (8508 vizualizări - 5 comentarii)