EVENIMENT
28 milioane de lei pentru himere administrative
Ialomița nu are circuite turistice
Administrația Moraru a decis să acceseze peste 28 milioane de lei din fonduri europene pentru dezvoltarea turismului în Ialomița. Banii sunt utilizați pentru refacerea unor clădiri de patrimoniu, precum și pentru punerea în valoare a sitului arheologic de la Târgul de Floci de la Giurgeni. Din păcate, aceste investiții nu sunt dublate de niciun program turistic viabil, care să introducă județul Ialomița în circuitele turistice naționale. «Consiliul Județean Ialomița nu s-a ocupat de realizarea unor circuite turistice» este răspunsul sec al oficialilor administrației județene.
Un drum fără țință Dezvoltarea turismului este una dintre marotele administrației județene din ultimii 20 de ani. În realitate însă, Ialomița nu are nici măcar un circuit turistic oficial. Nu o spunem noi, o spun responsabilii administrației județene. Într-o adresă remisă redacției, instituția recunoaște public că nu există circuite turistice la nivelul județului: «Consiliul Județean Ialomița nu s-a ocupat de realizarea unor circuite turistice, axându-se în principal pe componentele turismului cultural-istoric, urmărind promovarea obiectivelor culturale și turistice relevante din județul Ialomița». Potrivit aceleiași adrese prin «obiective relevante», oficialii județeni înțeleg Muzeul Național al Agriculturii, Casa Memorială «Ionel Perlea» de la Ograda, Conacul Manasia, Casa Țărănească din Jilavele, Popina Bordușani, stațiunea Amara, Târgul de Floci, Circuitul Motorpark de la Adâncata, Mânăstirea «Sfinții Voievozi», Biserica de lemn «Sfântul Nicolae» și Catedrala «Înălțarea Domnului». În realitate, niciunul dintre aceste obiective turistice nu apar pe ofertele agențiilor locale de turism, iar despre agențiile naționale nici măcar nu poate fi vorba. Și, totuși, administrația Moraru continuă să investească masiv în «cultura istorică» a județului, accesând fonduri în valoare de 28 milioane de lei pentru conservarea Bisericii de lemn «Sfântul Nicolae» sau reabilitarea Târgului de Floci de la Giurgeni.
Untdelemnul minciunilor turistice Pentru a nu fi acuzați (din nou!) de rea-voință și lipsă de înțelegere a viziunii administrației județene pe termen mediu și lung vom face o trecere în revistă a intențiilor turistice din Ialomița ultimilor 20 de ani. Primul care a vrut să facă ceva pentru turismul ialomițean a fost Gheorghe Savu, care a promovat activ iluzia fermelor de sturioni de la Giurgeni. Nu insistăm de ce, că e deja istorie... Următorul a fost ex-președintele Silvian Ciupercă, cel care prin 2011 a promovat la fel de activ includerea Ialomiței în Strategia Dunării, un proiect european de 100 miliarde de euro care s-a scufundat înainte de a fi lansat la apă... De dragul lui, administrația ialomițeană a cheltuit 150 mii de lei pentru 6 studii de fezabilitate care ar fi trebuit să se transforme în tot atâtea porturi turistice. Între timp, la Amara și Slobozia, s-au construit 2 infochioșchiuri turistice de 600 mii de lei fiecare, cu cheltuielile de funcționare asigurate de la buget, dar în care intră doar câteva zeci de turiști anual. Adăugați la aceste sume și cele 250 mii de lei cheltuite oficial la Târgul de Turism al României în perioada 2017-2019 și cele 2 milioane de lei cheltuite pentru promovarea celor 3 festivaluri naționale-fantomă de la Amara, inventate de către Victor Moraru pe vremea când era doar primar (îl amintim, în grabă, pe cel al Clătitelor...) și aveți câteva dintre piesele unui puzzle care nu va fi completat niciodată.
Turismul balnear, o nouă himeră Aventurile investiționale pe bani publici în turismul ialomițean nu se opresc însă aici. Recent, administrația Moraru a anunțat cu mândrie semnarea unui nou contract de 22 milioane de lei pentru refacerea Conacului Bolomey și se pregătește să cheltuiască fondurile deja accesate, respectiv 12 milioane de lei, pentru reabilitarea Târgului de Floci. Investițiile au termene scadente între 3 și 7 ani și au scopul declarat de a promova «turismul cultural de nișă», fapt declarat și asumat de către președintele Victor Moraru în oficiosul instituției, «Ialomița ta». Recent însă, președintele Moraru a schimbat macazul către turismul balnear... La semnarea celor două contracte, în valoare de 25 milioane de lei, pentru reabilitarea Plajelor Zorilor și Perla din Amara (o altă aventură investițională fără plasă de siguranță!), el a declarat că speră ca aceste investiții să dinamizeze turismul balnear în regim privat astfel încât «30% din turiști să fie cazați ca acum 30 de ani, în casele oamenilor». Dincolo de izul electoral al acestei declarații, credem că ea este definitorie pentru viziunea administrației județene asupra turismului ialomițean în general și a turismului balnear în special.
17 Iunie 2019, 17:10 (4490 vizualizări - 1 comentariu)
Turismul balnear din Ialomița, afectat de secarea Lacului Amara din Buzău
Funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița, vânată de 10 candidați!
Planurile de deszăpezire ale administrației ialomițene
Comentariile cititorilor:
(13 Octombrie 2019, 21:58)
Pai nu are! Ia sa se faca un muzeu la Saveni Ialomita sa vedeti ce vin turistii!
Si sa aibe si magazin cu tricouri cu numele comunei!